România se opune dublei presedintii
Primul
test european pentru propunerea franco-germanã privind dubla presedintie
este negativ. La Conventia pentru reformã
institutionalã, care s-a reunit luni si marti pentru a discuta
în special proiectul rezultat din colaborarea Parisului cu Berlinul,
au apãrut primele voci puternice ale opozitiei. Compromisul celor
doi vizeazã crearea unei presedintii duble: prima functie de acest
fel ar reveni presedintelui Consiliului
de ministri, care ar fi ales de sefii de stat si de guvern pe o perioadã
de cinci ani sau de cel putin doi ani si jumãtate cu posibilitate
de reînnoire a mandatului. S-ar elimina în acest fel presedintia
semestrialã care se aplicã acum în cadrul Uniunii Europene.
A doua functie ar reveni presedintelui Comisiei
Europene, care ar fi ales de cãtre Parlamentul
de la Strasbourg.
Acestui proiect i se opun însã statele mici membre ale Uniunii,
dar si tãrile candidate la aderare. "Olandezii, finlandezii,
austriecii, irlandezii, belgienii, portughezii si grecii si-au unit vocea
cu cea a polonezilor, a ungurilor, a slovenilor, a românilor, a estonienilor
si a letonilor", a observat corespondentul la Bruxelles al cotidianului
italian "Corriere della Sera". "Europa nu are nevoie de institutii
de elitã", comenta, la reuniunea membrilor Conventiei (unde
a fost prezentã si delegatia românã), Teija Tilikainen,
reprezentanta guvernului finlandez. În cor, tãrile mici sustin
ca presedintia Uniunii Europene ar trebui sã continue sã respecte
principiul rotatiei semestriale, singura modalitate prin care se poate respecta
principiul egalitãtii între statele membre. Prima rundã
a lucrarilor Conventiei s-a încheiat astfel în defavoarea Frantei
si a Germaniei.
Nu a fost respins în întregime planul celor douã mari
puteri europene. Ideea unui ministru de externe, care sã reprezinte
Uniunea la întâlnirile cu omologii sãi din intreaga lume,
a fost bine primitã de cãtre membrii Conventiei. Conform planului
franco-german, ministrul de externe ar fi ales din rândurile Consiliului
de ministri, dar ar avea un loc asigurat si în cadrul Comisiei de
la Bruxelles.
Pânã în iulie, Conventia va trebui sã ajungã
la un compromis în chestiunea reformei institutionale si sã
propunã un proiect de Constitutie europeanã pe care sã
îl supunã dezbaterii sefilor de stat si de guvern. Conform
calendarului convenit de acestia din urma, o decizie definitivã asupra
viitorului Europei va trebui luatã pânã la sfârsitul
acestui an, la finalul pesedintiei italiene a Uniunii.
Sursã: Curentul
