Despre presedintia elenã
Într-un comunicat prezentat de Grecia cu privire la prioritãtile Atenei în perioada în care detine presedintia prin rotatie a UE, se aratã:
"1. Mesajul Presedintiei: "Europa noastrã. Sã împãrtãsim
viitorul într-o Comunitate de valori"
Mesajul
reflectã obiectivul nostru de promovare a unei comunitãti
a valorilor: care recunoaste dreptul cetãteanului la securitate,
democratie si o calitate a vietii mai bunã; care va crea institutii
capabile sã garanteze participarea si egalitatea; si care va convinge
cetãteanul cã vocea lui va fi auzitã, cã el
apartine unei singure familii, Europa noastrã.
Europa noastrã apartine tuturor popoarelor europene fãrã
exceptie sau excludere. Într-un viitor ca acesta, fiecare detine un
rol. Extinderea face ca aceastã viziune sã fie mai aproape.
Europa noastrã le adreseazã un mesaj de bun venit noilor state
membre convinsã cã a atins o nouã fuziune si un nou
dinamism; genul de dinamism pe care aceste tãri l-au demonstrat în
procesul rapid de tranzitie socialã, politicã si economicã.
Depinde de noi sã transformãm procesul de extindere într-un
catalizator pentru accelerarea integrãrii europene; o fortã
care va demonstra cã Europa este capabilã de a face fatã
provocãrilor unei noi ere a afacerilor mondiale.
2. Cele cinci prioritãti majore
Cel mai important proces de extindere din istoria Uniunii Europene, proces
ce va sterge împãrtirea artificialã a Europei si va
unifica societãtile si economiile care au operat zeci de ani în
sisteme complet diferite, reprezintã o provocare care nu va dispãrea
odatã ce negocierile se vor fi terminat si decizia de aderare adoptatã.
Presedintia Elena va depune eforturi maxime pentru a respecta calendarul
de aderare si pentru a facilitata integrarea progresivã a noilor
state membre în procesul
comunitar.
Implementarea pe viitor a Strategiei de la Lisabona si Reuniunea la Nivel
Înalt din primãvara 2003 va avea loc intr-un context politic
si economic nou, care va aduce deopotrivã provocãri majore
si oportunitãti. Incertitudinile politice si economice cu privire
la dezvoltare si stabilitate în Europa si în lume vor fi compensate
pe de o parte de moneda europeanã, care a demonstrat cã este
una dintre cele mai puternice din lume, si pe de altã parte de perspectivele
create de procesul de extindere. În acest context, ar trebuie sã
fie clar cã suntem ferm hotãrâti sã atingem obiectivul
de a face din economia europeanã una din cele mai competitive si
dinamice economii bazate pe cunoastere, capabilã sã promoveze
dezvoltarea durabilã si sã asigure slujbe mai bune si mai
numeroase si o coeziune socialã mai puternicã. Acest lucru
va cere, totusi, reforme semnificative care sã aducã o crestere
economicã mai rapidã, locuri de muncã, prosperitate
si imbunãtãtirea calitãtii vietii.
Politica Uniunii în ceea ce priveste imigratia, azilul si gestionarea
frontierelor externe reprezintã una dintre prioritãtile Presedintiei
Elene. Politicile comunitare în aceste domenii nu au fost pânã
acum adaptate la amploarea fenomenului migrationist cu care ne confruntãm.
Functionarea pietei interne, inclusiv libera circulatie a muncitorilor,
înseamnã responsabilitãti comune. La Sevilla am adoptat
decizii pe care trebuie sã le aplicãm înainte de Consiliul
European de la Salonic. În ceea ce priveste aspectele suplimentare
legate de migratia ilegalã, administrare comunã a frontierelor
si azil, abordarea noastrã trebuie sã fie una globalã,
acoperind aspecte legate de integrarea economicã si socialã
a imigrantilor. Presedintia va avea initiative specifice pentru a se realiza
obiective comune si a se aplica un set comun de practici uniforme, asigurându-se
astfel o gestionare echilibratã si pe
termen lung a fenomenului imigrationist.
La Consiliul European
de la Salonic avem în vedere o dezbatere profundã cu privire
la Viitorul Europei, bazatã pe propunerile Conventiei. Problemele
lansate la Laeken se referã atât la viitorul institutiilor,
cât si la viitorul politicilor într-o Uniune lãrgitã.
Pe aceastã bazã, discutiile trebuie sã reflecte consensul
realizat, precum si punctele asupra cãrora ar trebui sã se
concentreze Conferinta Interguvernamentalã, care va fi convocatã
în timpul Presedintiei Italiene.
În domeniul relatiilor externe, Presedintia Elenã îsi
va concentra eforturile în regiunile imediat
apropiate fãrã însã a neglija angajamentele Uniunii
în alte zone ale lumii. Balcanii, zona
Mediteraneanã si Orientul Mijlociu, Rusia si tãrile Mãrii
Negre cer o atentie constantã pentru pãstrarea climatului
de pace si democratie. Aceste zone reprezintã în acelasi timp
oportunitãti economice majore de care pot beneficia ambele pãrti.
Gestionarea crizei din Iraq reprezintã o provocare în termeni
de mentinere a coeziunii Politicii Externe si de Securitate Comunã
si pentru consolidarea
rolului Uniunii în arena internationalã. Cooperarea cu Statele
Unite în contextul dialogului transatlantic va fi benefic pentru ambele
pãrti, prin atentia acordatã problemelor majore ce cer un
mod de abordare comun.
3. Situatia
în Europa si în lumea întreagã
Anul 2003 va fi un an important în istoria Uniunii Europene. Astfel,
10 noi membri îsi vor alãtura fortele celor 15 membri din prezent
într-una dinte cele mai curajoase întreprinderi pentru realizarea
scopurilor stabilite de fondatorii Uniunii, si anume, pace si prosperitate
printr-un amplu proces de integrare europeanã. Începe o nouã
erã în care se regãseste o Europã puternicã
si pregãtitã pentru noi provocãri. În acest context,
vom aplica pentru prima oarã un nou Tratat, Tratatul de la Nisa,
discutiile despre viitorul Europei au ajuns la punctul culminant si, în
acelasi timp, suntem pe cale de a pune la punct un nou text fundamental,
cu caracter constitutional, ce va consolida atât principiile care
ne-au ghidat cât si obiectivele noi ce le stabilim pentru Europa.
În acelasi timp, Presedintia Elenã va trebui sã-si desfãsoare
activitatea într-un context global deosebit de volatil si imprevizibil.
Aparitia unor noi factori care influenteazã echilibrul international,
existenta terorismului international, a crimei organizate si, în general,
dezvoltarea unor forte care nu sunt supuse nici unui fel de control sau
disciplinã institutionalã, creeazã un climat de pronuntatã
incertitudine la nivel mondial. Presedintia trebuie sã rãmânã
extrem de vigilentã pentru a putea solutiona potentialele crize viitoare,
precum si sã fie pregãtitã sã facã fatã
unor provocãri majore, cum ar fi:
- Lupta împotriva terorismului international si a crimei organizate.
Experienta recentã aratã cã
lupta împotriva terorismului international este un proces complex,
pe mai multe nivele: militar,
economic, politic si cultural. O strategie la nivel global trebuie sã
aibã ca principal obiectiv lupta împotriva atât a simptomelor,
cât si a cauzelor acestui fenomen.
- Dat fiind încetinirea cresterii economice actuale, îmbunãtãtirea
climatului de încredere si
investitii, precum si cresterea productivitãtii, a nivelurilor de
ocupare a fortei de muncã si de
stabilitate fiscalã, reprezintã obiective de importantã
esentialã.
- "Dezvoltarea durabilã" la nivel mondial trebuie sã
contribuie la eradicarea sãrãciei si la eliminarea sau plafonarea
inegalitãtilor socio-economice, în paralel cu protectia mediului
înconjurãtor si salvgardarea ecosistemelor.
- Reafirmarea rolului legislatiei si institutiilor internationale, precum
si promovarea unui model nou de guvernare democraticã, în contextul
fenomenului de globalizare.
Acest context marcat de incertitudine, precum si provocãrile majore
ce ne stau în fatã, ne obligã sã consolidãm
si sã restaurãm sentimentul de sigurantã al cetãtenilor
europeni, ca obiectiv primar si atotcuprinz tor. Chiar dacã acest
lucru implicã lupta împotriva terorismului si a crimei organizate,
controlul asupra fluxurilor migratorii, protectia sãnãtãtii
si sigurantei muncitorilor, asigurarea unui sistem de pensii viabil sau
protectia consumatorilor si siguranta produselor alimentare, Uniunea Europeanã
trebuie sã restabileascã un climat de securitate si încredere.
Majoritatea activitãtilor incluse în programul Presedintiei
Elene sunt dedicate îndeplinirii acestui obiectiv".
