Nunta de rubin franco-germanã
Germania si Franta sãrbãtoresc cu mare fast, astãzi si mâine, împlinirea a 40 de ani de la semnarea Tratatul de cooperare, consacrat reconcilierii dintre cele douã popoare. Tratatul de la Elyse a fost incheiat pe 22 ianuarie 1963, de Charles de Gaulle, presedintele Frantei, si Kondrad Adenauer, cancelarul german. Momentul "forte" al manifestãrilor dedicate "nuntii de rubin" (40 de ani de casatorie) îl constituie sedinta comunã a parlamentelor celor douã state - prima de acest fel - care are loc astãzi la palatul Versailles. În cea de a doua zi a ceremoniilor, presedintele Chirac se va deplasa la Paris, mâine, unde va inaugura noul sediu al Ambasadei Frantei.
"În perspectiva unei Europe extinse la 25, apoi la 27 de membri, germanii si francezii sunt constienti cã numai o cooperare strânsã le va permite sã fie în continuare motorul Uniunii Europene", a declarat Chirac pentru "Frankfurter Rundschau".
Analistii politici recunosc importanta cuplului franco-german, care a dus si la progresul Europei. De Gaulle si Adenauer au fost un exemplu al reconcilierii, dupa cel de-al doilea razboi mondial, Valery Giscard d'Estaing si Helmut Schmidt au contribuit la crearea sistemului monetar european, Francois Mitterrand si Helmut Kohl au lansat moneda europeanã unicã si politica de apãrare comunã.
Într-un interviu acordat ziarului german "Die Welt", Jacques Chirac, presedintele Frantei, a spus cã, în viziunea sa, relatiile franco-germane au un caracter privilegiat. "Cooperarea noastrã a atins o calitate inegalabilã, fãrã precedent. De la sfârsitul rãzboiului, tãrile noastre si-au asumat responsabilitãti istorice pentru construirea Europei. Le suntem datori unor oameni, cum au fost cancelarul Konrad Adenauer si presedintele Charles de Gaulle, care au fãcut dovada viziunilor lor si au dat impulsul initial", a spus Chirac. Presedintele francez a subliniat cã Franta si Germania au reusit sa se transforme din "inamici ereditari" în parteneri în toate domeniile. "Generalul de Gaulle si cancelarul Adenauer au deschis calea. Oameni precum Georges Pompidou si Willy Brandt, Valery Giscard d'Estaing si Helmut Schmidt, Francois Mitterrand si Helmut Kohl le-au mers pe urme. Eu si cancelarul Schroder suntem hotãrâti sã contribuim la progresul Europei", a declarat Chirac.
Cetãtenii francezi si germani vor avea parte de un cadou special de aniversare, sub forma unui nou statut privind dubla cetãtenie, scrie "EU Observer". De asemenea, guvernele Germaniei si Frantei se vor reuni, de douã ori pe an, în sedinte comune, iar liderii de la Paris si Berlin au promis sã se consulte înaintea unui vot la ONU.
Revenind la reuniunea celor 603 parlamentari din Germania si 577 din Franta, la Palatul Versailles, trebuie spus cã aceastã sedintã este simbolicã. În timpul rãzboiului din 1870, palatul de la Versailles a fost transformat în spital, iar dupã victoria germanã de la Sedan, clãdirea a devenit cartierul general al regelui Prusiei. Pe 18 ianuarie 1871, Wilhelm s-a proclamat Imparat al Germaniei în galeria Oglinzilor de la Versailles. În aceeasi salã a fost semnat, la 28 iunie 1919, tratatul care punea capat primului conflict mondial.
Colaborarea franco-germanã a început, practic, pe 9 mai 1950, când Robert Schuman, ministrul francez de externe, a propus Germaniei crearea unei autoritãti supranationale însãrcinatã cu administrarea productiei de cãrbune si otel din cele douã state. Pe 21 decembrie 1958, generalul Charles de Gaulle a fost ales presedinte al Frantei. Între 5 si 8 iulie 1962 are loc prima vizitã oficialã a cancelarului Konrad Adenauer (la putere la Bonn din septembrie 1949) în Franta. Pe 22 ianuarie 1963 este semnat Tratatul de la Elyse. În martie 1969, cele douã guverne decid producerea în comun a aeronavelor Airbus. În iulie 1975, presedintele Valery Giscard d'Estaing si cancelarul Helmut Schmidt au hotãrât armonizarea politicilor economice, decizie care a dus la aparitia sistemului monetar european, în 1979. Pe 22 septembrie 1984, Francois Mitterrand, presedintele Frantei, si Helmut Kohl, cancelarul Germaniei, i-au comemorat pe soldatii francezi si germani cãzuti la Verdun, în cele douã rãzboaie mondiale. Un moment mai delicat al relatiilor a avut loc in momentul cãderii zidului Berlinului, pe 9 noiembrie 1989, când Franta s-a opus reunificarii celor douã Germanii. Pânã la urmã, Mitterrand a acceptat o Germanie Mare si a ordonat retragerea trupelor franceze din statul vecin, în septembrie 1990. Un alt moment istoric a avut loc pe 14 iulie 1994, când 200 de soldati germani au defilat pe Champs-Elyses. În octombrie 1998, Gerhard Schroder este ales cancelar al Germaniei si efectueazã prima sa vizitã în strãinãtate în Franta.
Ultima propunere franco-germanã referitoare la o conducere bicefalã a Uniunii Europene - un presedinte al Comisiei Europene si un altul ales al Consiliului European - si renuntarea la presedintia rotativã a UE nu a fost primitã prea bine în cadrul Conventiei pentru viitorul Europei, se scria ieri în "EU Observer". Hanja Maij-Weggen, deputat olandez membru al Parlamentului European, a spus cã propunerea franco-germanã a fost respinsã de 40 de delegati din Conventie, sapte au aprobat-o, iar alti sapte s-au abtinut. Delegatii au fost ingrijorati de faptul cã o presedintie dublã ar putea stârni confuzie, în timp ce Louis Michel, ministrul belgian de externe, a spus cã nu poate fi de acord cu presedintii pe termen lung (5 ani). Reprezentantul Greciei, tarã care detine actuala presedintie rotativã a UE, s-a pronuntat ferm în favoarea mentinerii acestui sistem care asigurã egalitatea între toti membrii Uniunii. Germanul Gunther Verheugen, comisarul european pentru extindere, si francezul Pascal Lamy, comisarul pentru Comert, au propus înfiintarea unei federatii franco-germane, cu institutii guvernamentale comune, relateazã "EU Observer". Cele douã state ar urma sã aibã politica externa, politicile de securitate si financiare comune.
Ambasadele Frantei si Germaniei din România, Institutul Goethe si Institutul francez organizeazã astãzi, la Fundatia Europeanã Titulescu expozitia de fotografii, "Prietenia franco-germanã, în imagini". La eveniment urmau sã participe E.S. Philippe Etienne, ambasadorul Frantei, E.S. Armin Hiller, ambasadorul Germaniei, si Mircea Geoanã, ministrul de externe.
Sursã: Gardianul
