|
Eurooptimismul romanilor, boala necunoscatorilor
Integrarea
europeana si costurile pe care procesul de aderare le presupune reprezinta
o totala necunoscuta pentru majoritatea micilor intreprinzatori din Capitala,
fapt ce demonstreaza optimismul general manifestat de 80% dintre managerii
anchetati in privinta efectelor aderarii asupra activitatii lor, se arata
intr-un studiu ISRA Research, la solicitarea Fundatiei Euroforum, realizat
pe un esantion de 207 persoane decidente din Bucuresti. Dezbaterea de ieri
a Euroforum - prezidata de senatorul Viorel Pana - cu tema „Pretul
integrarii“ si-a propus sa atentioneze Guvernul si intreaga clasa
politica in privinta riscurilor pe care le implica o comunicare nesincera
a costurilor pe care le va presupune implementarea legislatiei comunitare.
„Mesajul politic privind integrarea in Uniunea Europeana a fost formulat,
este randul transformarilor economice si aici nu mai operam cu cuvinte,
ci cu cifre“, a declarat Pana, aratand ca lipsa de onestitate in comunicarea
costurilor procesului de integrare poate afecta grav evolutia mediului de
afaceri si, implicit, situatia populatiei. Transmiterea de informatii este
considerata de Nicolae Idu, directorul Institutului European din Romania,
si de Halasz Janos, presedintele Biroului Comercial al Ungariei la Bucuresti,
drept vitala in procesul de integrare, pentru a fi castigatori, nu perdanti.
Euroignoranta aduce insa optimism, releva studiul ISRA, comandat de Euroforum.
Desi cred ca vor face fata concurentei de pe piata comuna, 72% dintre managerii
intreprinderilor mici si mijlocii au declarat ca nu sunt la curent cu prevederile
legislatiei europene si nu au o perceptie clara asupra sumelor pe care trebuie
sa le investeasca pentru a se mentine pe piata si dupa momentul integrarii.
Aproximativ 42% dintre respondenti nu stiu sau nu se pot pronunta asupra
sumelor pe care ar trebui sa plateasca pentru a respecta conditiile impuse
de comunitatea europeana.
Mai mult, mare parte dintre cei care sunt totusi constienti de faptul ca
integrarea in structurile europene implica si anumite costuri subevalueaza
valoarea investitiilor pe care trebuie sa le faca. Astfel, 30% dintre respondenti
au indicat un nivel anual probabil al pretului integrarii de cel mult 5000
de euro. De asemenea, 16,4% dintre manageri au apreciat ca nu vor trebui
sa plateasca nimic pentru a se alinia la cerintele impuse firmelor ce activeaza
in cadrul UE. In schimb, numai 2,9% dintre respondenti au evaluat costurile
integrarii pentru propria firma la peste 50.000 de euro. Referitor la destinatiile
sumelor platite in vederea respectarii conditiilor impuse de piata comuna,
aproximativ 20% dintre intreprinzatori au indicat alinierea la standardele
de calitate solicitate de Uniunea Europeana, pentru 9% dintre intervievati
sa spuna ca sumele se vor duce pentru retehnologizare si fiscalitate, iar
49% dintre acestia au indicat si alte destinatii. 23% dintre agentii economici
intervievati nu s-au pronuntat in aceasta privinta. Grav este si ca numai
o mica parte dintre factorii de decizie din IMM-urile bucurestene intentioneaza
sa depuna proiecte pentru accesarea unor fonduri europene. 73% dintre respondenti
au declarat ca nu au citit si nici nu au solicitat studii pentru o analiza
a efectelor aderarii asupra firmei pe care o conduc. De asemenea, 13% dintre
respondenti au mentionat ca nici nu au auzit de existenta unor astfel de
studii, iar doi manageri din trei nu cunosc nici o firma care a comandat
un studiu de impact. Ponderea celor care au citit un astfel de studiu se
ridica la 11,6% dintre respondenti, iar cei care au solicitat realizarea
unui astfel de studiu reprezinta numai 2% dintre managerii intervievati.
Studiile de evaluare a impactului au ca scop, a aratat in cadrul dezbaterii
Nicolae Idu, determinarea pasilor ce trebuie facuti pentru a amortiza efectele
negative ale procesului de preaderare si postaderare. „La nivel macro
si microeconomic se va suferi in primii ani“, a ratat Idu.
In ciuda optimismului impartasit de marea majoritate a managerilor romani,
efectele aderarii nu sunt intotdeauna pozitive. In Ungaria, aderarea la
UE va inseamna disparitia de pe piata a 70% dintre micii intreprinzatori.
„Dupa referendum, in Ungaria nu au fost prea multe sarbatori. Painea
a ajuns la un pret record, ca urmare a aplicarii cotei TVA la nivelul din
UE, iar aproximativ 70% dintre IMM-uri isi vor incheia activitatea. De asemenea,
pentru a respecta conditiile impuse de UE prin tratat, vom creste fiscalitatea
si, drept urmare, nu ne putem respecta promisiunile electorale“, a
declarat Halasz Janos, seful Biroului comercial al Ungariei in Romania.
Halasz a sugerat ca Romania ar trebui sa profite din plin de experienta
Ungariei, poate mai mult de cea negativa, pentru a nu face aceleasi greseli.
El a sugerat formarea unor echipe de cooperare romano-ungare, finantate
din fondurile europene de cooperare interregionala si de coeziune.
Cunoasterea determina europesimism, ce poate fi prevenit printr-o campanie
de comunicare coerenta, in care sa fie implicati Guvernul, Uniunea Europeana,
asociatiile profesionale, iar o adevarata campanie de comunicare nu se face
cu politicieni, ci cu tehnicieni, crede directorul Institutului European,
Nicolae Idu.
Aceasta fost si concluzia euroforumului, formulata de Viorel Pana. Informarea
populatiei si a mediului de afaceri este singura modalitate prin care costurile
integrarii se vor putea transforma ulterior in beneficii, pentru ca „nu
poti ingrasa porcul integrarii in ajun“. El a promis ca va transmite
acest mesaj si institutiilor abilitate, sub forma unui porcusor-pusculita,
mascota Euroforumului, impreuna cu o scrisoare deschisa in care se va cere
transparenta procesului de negociere si a evaluarilor privind impactul integrarii.
Sursa: Cotidianul