|
Europa veniturilor sub 500 de euro pe luna se alatura celei cu peste 2.000
In timp ce este suficient sa lucrezi, in medie,
15 minute pentru a plati un big Mac la Frankfurt sau Dublin, in viitoarele
membre ale Uniunii Europene este nevoie de 40-60 de minute. In aceasta zona,
marea majoritate a populatiei castiga sub 500 de euro pe luna. O data cu
intrarea celor zece noi state, in majoritate provenind din fosta Europa
comunista, UE se va confrunta cu diferente intre veniturile medii ale cetatenilor
sai de o amploare nemaiintalnita. De exemplu, pensia medie in Lituania de-abia
atinge 100 de euro pe luna, nici Ungaria nu este mai favorizata, cu o pensie
lunara de 130 de euro. In Estonia, salariul mediu net de-abia trece de 300
de euro, dar in Slovacia el nu este decat de 225 de euro. In Polonia, salariul
minim brut este de numai 170 de euro, in Lituania el este si mai mic (130).
De o parte si de cealalta a fostei cortine de fier, care a divizat Europa
timp de peste patru decenii, diferentele sunt foarte mari. Desi Bratislava
si Viena aproape se ating, salariile in Capitala Austriei sunt de circa
5,5 ori mai mari decat cele din metropola slovaca.
Potrivit unui studiu recent al Bancii elvetiene UBS, in 2003, la Bratislava
erai mai prost platit decat la Lima, Bogota sau Mexico. Si in majoritatea
capitalelor noilor state membre salariile medii nete sunt inferioare celor
din Shanghai sau Kuala Lumpur.
In Franta, Institutul national de statistica
considera ca o persoana singura cu un venit mediu net, in 2000, de 579 de
euro, se situeaza sub pragul saraciei. In cele zece state din est, majoritatea
medicilor si profesorilor nu castiga aceasta suma. La Praga, in pofida reevaluarii
salariilor care au crescut cu o treime, din 2000 pana in prezent, un profesor
universitar nu castiga decat 450 de euro pe luna. Numai trei dintre cele
zece noi membre fac exceptie: Slovenia, cea mai bogata dintre fostele republici
iugoslave, Malta si Cipru. Malta si Slovenia se situeaza aproximativ la
acelasi nivel de venit pe cap de locuitor ca Portugalia si Grecia, cele
doua tari cele mai sarace din actuala Uniune. Ciprul este deja mai bogat,
potrivit Eurostat. Dar, si in aceste trei tari, veniturile raman modeste.
In Malta, salariul mediu brut este de circa 950 de euro pe luna. Sigur,
costul vietii este mai putin ridicat in Europa de Est. Dar intre Bratislava,
capitala cea mai putin scumpa din Europa extinsa si vecina sa, Viena, raportul
nu era anul trecut decat de 1 la 2, releva UBS. Serviciile locale, cum sunt
cele de coafura si reparatii de tot felul sunt inca ieftine, in general
o treime din nivelul din UE. Si produsele alimentare sunt, de asemenea,
mai ieftine dar produsele importate, cum ar fi cele electronice si electromenajere,
sunt deseori mai scumpe.
In general, nivelul vietii in estul Europei este net inferior si va ramane
astfel mult timp, chiar daca aceste tari inregistreaza o rata de crestere
de 6-7 la suta pe an.
Ingrijorare in Balcani
Tarile balcanice, saracite de comunism si razboi
civil, privesc cu speranta, invidie, dar si cu frustrare spre o Uniune Europeana
extinsa la vecinele lor Ungaria si Slovenia - o fosta republica iugoslava.
Din cele cinci tari candidate din Balcani, cu exceptia Albaniei, patru sunt
foste republici iugoslave: Croatia, Bosnia-Hertegovina, Serbia-Muntenegru
si Macedonia.
"Tarile balcanice percep extinderea cu satisfactie in speranta ca procesul
va continua si ca vor fi si ele in masura sa adere", explica Radovan
Vukadinovici, expert croat in stiinte politice, citat de AFP. Dar, adauga
el, "Exista si un grad deloc neglijabil de invidie si de frustrare,
stiind ca o noua extindere nu va interveni intr-un viitor apropiat".
In echipa balcanica, Croatia face, deja, o figura aparte. Cu un salariu
mediu de circa 600 de euro - care face sa paleasca de invidie vecinii sai
- o crestere economica constanta in ultimii doi ani si aducerea inflatiei
sub control, Zagrebul are ambitia sa se integreze in UE in 2007, impreuna
cu Romania si Bulgaria. Guvernul croat conteaza ca in aceasta primavara
va primi oficial statutul de candidat si se va putea angaja astfel in negocierile
de aderare. "Pentru Croatia, acest val de extindere este un motiv de
incurajare", declara purtatorul de cuvant al Ministerului Integrarii
Europene, Ivana Grgic. Zagrebul se declara multumit de faptul ca UE judeca
candidatele potrivit meritelor individuale, adauga ea, indepartand temerea
ca demersurile sale ar putea fi amanate din cauza performantei slabe a restului
acestui grup.
La Belgrad, Skopje si Tirana, principala frustrare este legata de libertatea
de miscare, populatia temandu-se ca, o data cu extinderea Uniunii spre est,
se va confrunta cu o inasprire a regimului de vize menit sa descurajeze
potentialii candidati la imigrarea ilegala. Deja, de cateva luni, sarbii
au nevoie de viza pentru a se duce in Ungaria. "Europa este pe cale
sa-si inchida frontierele", estimeaza un analist economic macedonean,
Jovan Cilevski. Desi Skopje a semnat in 2001 Acordul de stabilizare si asociere,
conditie prealabila inceperii negocierilor de aderare, de atunci procesul
a fost stopat. Macedonia plateste astfel nota unei "politici duplicitare
a comunitatii internationale", estimeaza consilierul prezidential Ljubomir
Frckosk. Serbia-Muntenegru si Bosnia care au lansat reforme timide asteapta
sa inceapa negocierile privind Acordul de stabilizare, in timp ce Albania
doreste sa semneze acest document in 2004.
Dupa summit-ul de la Salonic, din iunie trecut, UE a angajat un dialog sustinut
cu cele cinci state din Balcani cu obiectivul favorizarii integrarii lor.
Totusi, europenii au reiterat constant necesitatea prealabila a adoptarii
de catre aceste tari a unor importante reforme politice si economice. Ei
se asteapta si la o cooperare deplina din partea lor cu Tribunalul Penal
International, de care Serbia si Croatia sunt acuzate cu regularitate ca
nu coopereaza in mod suficient.
Principala preocupare a cetatenilor din tarile UE si din statele candidate este coruptia
Peste 50 la suta dintre cetatenii care traiesc
in statele membre ale UE considera ca fraudele impotriva uniunii si a bugetului
sunt destul de frecvente, se arata in ultimul Eurobarometru al Comisiei
Europene. Aceasta opinie este impartasita de 67 la suta dintre belgieni,
66 la suta dintre italieni, 65 la suta dintre olandezi si 64 la suta dintre
francezi, greci si germani. Dar cetatenii UE sunt mai preocupati de "greselile"
comise in cadrul administratiilor lor locale (36 la suta), decat de cele
comise in administratiile europene (23 la suta). De asemenea, cetatenii
celor 10 noi state membre si ai celor trei tari candidate sunt mai preocupati
de erorile propriilor administratii (47 la suta) decat de cele ale UE (31
la suta).
Principala preocupare a europenilor este coruptia (55 la suta). Aceasta
problema preocupa 69 la suta din cetatenii celor 10 noi state membre si
ai celor trei candidate, urmata de fraudele legate de calitatea alimentelor
si produselor agricole - 46 la suta, respectiv 57 la suta, precum si frauda
comerciala - 39 la suta, respectiv 58 la suta. Peste jumatate din cetatenii
"celor 15" apreciaza ca nu sunt informati despre practica frauduloasa
impotriva UE in tarile lor, dar nici din restul UE, cea mai inalta rata
fiind inregistrata in Franta (70 la suta). In tarile 10 plus trei, procentajul
este de sub 45 la suta. Pentru cetatenii UE, politia trebuie sa solutioneze
aceste fraude (18 la suta), urmata de sistemul judiciar (14 la suta) si
de organele vamale (10 la suta). UE se situeaza abia pe locul sase (opt
la suta). 10 la suta dintre cei chestionati nu au incredere in nimeni care
sa lupte eficient impotriva acestei probleme. In noile state membre si candidate,
UE se bucura de o mai mare incredere, situandu-se pe locul doi (16 la suta),
dupa sistemul judiciar (18 la suta), dar inaintea guvernelor nationale (15
la suta).
Sursa: Curierul National