Dumnezeu face probleme Conventiei Europene
În
sala de conferinte de la Bruxelles, membrii Conventiei
Europene au discutat ieri poate cel mai delicat dintre pasajele care
vor fi introduse în textul viitoarei Constitutii a Uniunii. Este Dumnezeu
în tot si în toate? La intrebarea aceasta trebuie sã
gãseascã un rãspuns prezidiul Conventiei Europene,
sub conducerea fostului presedinte francez, Valery Giscard D´Estaing,
prin redactarea articolului 2 din textul viitoarei Constitutii, consacrate
valorilor si obiectivelor Uniunii. Dacã se va ajunge la un consens,
un proiect de text va fi înmânat pentru dezbatere adunãrii
plenare a Conventiei Europene. Cei 500 de membri ai acestei institutii de
la Bruxelles, infiintatã special pentru a gãsi cea mai buna
metodã pentru reforma institutionalã a Uniunii Europene extinse,
vor putea atunci sã discute pe marginea propunerii timp de trei sãptãmâni,
urmând sã îsi dea verdictul la sfârsitul lunii.
Sedintele dedicate acestui subiect promit sã fie animate, sã
depãseascã granitele geografice, sã rãscoleascã
mândrii nationale si amintiri din vremuri de demult. Mai ales cã
în joc nu este doar includerea, sau nu, a unei referinte la "mostenirea
religioasã" a europenilor în preambulul Constitutiei.
Este vorba si despre protectia "statutului special" acordat de
statele membre Bisericilor nationale.
Chiar la o privire superficialã, chestiunea se anuntã tensionatã.
Pentru cã trebuie amintit cã textul Cartei Drepturilor Fundamentale,
redactatã în 2000, are douã versiuni, una în limba
francezã si alta in limba germanã. În versiunea francezã
a preambului, Uniunea Europeanã se declarã "constientã
de patrimoniul spiritual si moral", în timp ce în textul
german respectivul patrimoniu este "spiritual, religios si moral".
Dacã membrii Conventiei decid sã integreze Carta în
Constitutie, asa cum au în proiect, problema riscã sã
se transforme într-una de proportii, cu complicatii juridice.
S-au conturat deja douã fronturi. Una este condusã de Papa
Ioan Paul al II-lea, care a cerut ajutorul Frantei pentru a apãra
valorile crestine în procesul constitutional. Suveranul Pontif a avut
o întrevedere chiar cu Valery Giscard, în fata cãruia
si-a pledat cauza: "Trebuie sã existe o referire clarã
la Dumnezeu si la religia crestinã si trebuie sã fie recunoscutã
libertatea de actiune a bisericilor si a confesiunilor religioase".
Polonia este prima care sustine pozitia Papei, alãturi de Italia
si de Irlanda. Li se adaugã si Germania si Slovacia, precum si partidele
conservatoare din Parlamentul European, care au propus spre adoptare urmãtorul
text: "Valorile Uniunii includ valorile celor care cred în Dumnezeu
ca sursã a adevãrului, justitiei, binelui si a frumusetii,
precum si a celor care nu împãrtãsesc aceastã
credintã, dar respectã aceste valori universale, chiar dacã
ele derivã din alte surse".
De partea cealaltã se aflã în primul rând Franta
si Spania, sustinute de Olanda si tãrile nordice. Pentru delegatii
francezi la lucrãrile Conventiei, o referire la Dumnezeu ar însemna
un pas înapoi în trecut si o derogare de la principiul guvernãrii
seculare. "Identitatea noastrã este lupta pentru democratie,
pentru drepturile omului, pentru separarea dintre bisericã si stat.
Religia este o chestiune privatã", a sustinut Ana Palacio, ministrul
de externe al Spaniei si membru al prezidiului Conventiei.
Si Valery Giscard d´Estaing sustine aceastã tabãrã,
în viziunea sa, o referire la Dumnezeu în Constitutia Europeanã
fiind total nepotrivitã. Acesta a propus o abordare care sã
se pãstreze in limitele juridicului. Astfel, Articolul 2 ar putea
arãta asa: "Uniunea se fondeazã pe valorile respectului
demnitãtii umane, a democratiei, a statutului de drept, a libertãtii
si drepturilor omului, valori care sunt comune statelor membre si societãtilor
care compun Uniunea Europeanã".
Este evident faptul cã acest Articol 2 se aflã în atentia
nu numai a Bisericii Catolice, ci si a Bisericii Ortodoxe, a organizatiilor
evreiesti, musulmane si protestante din Europa. Disputa este abia la inceput.
Sursã: Curentul
