Alti trei români au câstigat la CEDO
Alti trei romani au obtinut - printr-o sentinta pronuntata, marti, de Curtea Europeana a Drepturilor Omului - dreptul de proprietate asupra unor case nationalizate, statul roman fiind obligat sa le acorde despagubiri de aproape 300.000 de euro daca nu le va restitui imobilele, in termen de trei luni. Acum citeva zile, CEDO anunta ca, in primul caz, este vorba despre reclamantii Ion State, Teodora Paraschiva State si Venera Ileana Albu, care au cerut restituirea proprietatilor, iar Tribunalul Ploiesti le-a dat cistig de cauza la 7 ianuarie 1993. Doi ani mai tirziu, Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a casat sentinta, ca urmare a promovarii unui recurs in anulare, motivind ca aplicarea unui decret nu poate fi anulata de tribunale. Reclamantii au initiat doua actiuni pentru restituirea proprietatii; una dintre cele doua cladiri a fost restituita, iar pentru cea de-a doua au primit o compensatie de 139.357.731 de lei. Ei au formulat, fara succes, apel la aceasta decizie, dar nu au primit compensatia, ulterior demarind o noua actiune pentru recunoasterea titlului de proprietate, care a fost declarata inadmisibila. Pe baza articolului 1 din Protocolul nr. 1 (protectia proprietatii) al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, reclamantii au semnalat o incalcare a dreptului lor de proprietate prin decizia CSJ.
In al doilea caz, reclamantii sint Aurelian Grigore si sotia sa, Alesia, cetateni romani care locuiau in Germania, la Offenburg. Cei doi au decedat la 7 martie 2002 si, respectiv, 24 septembrie 1998. În 1985, reclamantii au plecat in Germania, cu acordul autoritatilor comuniste, pentru un tratament medical. In iulie 1987, statul a confiscat proprietatile din Bucuresti ale familiei Grigore, in conformitate cu Decretul 223/1974, ca urmare a faptului ca acestia au refuzat sa revina in tara. La 14 noiembrie 1994, instanta din Bucuresti s-a pronuntat in favoarea familiei Grigore in privinta recunoasterii titlului de proprietate si a cerut restituirea acesteia, sentinta devenind definitiva. Dupa doi ani, CSJ a casat prima decizie, motivind ca aplicarea unui decret nu poate fi anulata de tribunale. Reclamantii au initiat o alta actiune (esuata), cerind anularea contractului prin care statul a vindut proprietatea. Ca si in cazul precedent, ei au semnalat incalcarea dreptului de proprietate. In al treilea caz, reclamantul este Traian Tarbasanu, cetatean roman nascut in 1925, cu domiciliul in Bucuresti. In decembrie 1992, a cerut recunoasterea titlului de proprietate pentru un imobil din Bucuresti, nationalizat in 1950, pe baza Decretului 92/1950 si restituirea imobilului. Prima instanta din Bucuresti a decis, in 1993, ca proprietatea a fost nationalizata pe baza unei erori si a cerut restituirea acesteia. Decizia a devenit finala, nemaiputind fi atacata prin mijloace obisnuite de apel. In 1995, procurorul general a declarat recurs in anulare. Alte doua actiuni initiate de reclamant pentru restituirea proprietatii au fost respinse, in mai 1998 si mai 2000. Statul a vindut proprietatea disputata chiriasilor in decembrie 1997, iar reclamantul a solicitat in justitie si anularea acestui contract. Actiunea a fost respinsa, deoarece el nu a putut demonstra ca persoanele care au cumparat imobilul au actionat cu rea-credinta. Pe baza articolului 6, alineatul 1 din Conventie (dreptul la un proces corect) reclamantul a semnalat refuzul Curtii Supreme de a recunoaste faptul ca tribunalele au jurisdictie pentru rezolvarea actiunilor referitoare la titlul de proprietate. El a reclamat si faptul ca acest refuz i-a incalcat dreptul la o rezolvare efectiva, conform continutului articolului 13 al Conventiei. In plus, pe baza articolului 1 al Protocolului nr 1, el a reclamat incalcarea dreptului sau de proprietate de catre CSJ. Marti, CEDO a apreciat ca dreptul de proprietate al reclamantilor a fost stabilit prin sentinte definitive, fiind irevocabil. CEDO considera ca deciziile prin care Curtea Suprema de Justitie a inlaturat aceste sentinte definitive i-au privat total sau partial pe reclamanti de posesiunile lor, fara sa le fie platite despagubiri raportate la valoarea reala a proprietatilor, in ciuda eforturilor pe care le-au depus. In aceste conditii, CEDO a considerat ca in toate cele trei cazuri a fost incalcat Articolul 1 din Protocolul numarul 1. In ceea ce priveste plingerea privind Articolul 6 alineat 1, din cazul Tarbasanu, Curtea Europeana a reiterat faptul ca anularea sentintei definitive a reprezentat o incalcare a principiului legal al lucrului judecat, prevederile articolului fiind violate. Totodata, CEDO a considerat ca nu mai este necesar sa examineze plingerea reclamantului privind incalcarea Articolului 13 din Conventie. In toate cele trei cazuri, CEDO a apreciat ca Romania trebuie sa le inapoieze reclamantilor proprietatile, in termen de trei luni. In cazul State, curtea a decis ca, daca proprietatea nu va fi restituita, reclamantii sa primeasca din partea statului o suma totalizind 44.000 de euro. CEDO a dispus si ca ei sa primeasca 2.000 de euro despagubiri pentru perioada in care ei au fost privati de dreptul de proprietate asupra cladirii pe care au revendicat-o. In dosarul Grigore, CEDO a a edcis ca, in cazul in care proprietatea nu va putea fi restituita, statul roman sa plateasca mostenitorilor proprietarului 38.000 de euro. Totodata, a fost dispusa plata unor despagubiri de 4.000 de euro. In dosarul Tarbasanu, CEDO a stabilit ca, in cazul nerestituirii imobilului, reclamantul sa primeasca din partea statului roman 200.000 de euro. CEDO a mai stabilit ca reclamantul sa primeasca 10.000 de euro despagubiri si 500 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecata.
Sursã: TVR
