Cea mai gravã crizã a NATO din istoria sa
Chestiunea dezarmarii Irakului a provocat "cea mai grava criza in cadrul Aliantei Nod-Atlantice dupa crearea sa, in 1949", apreciaza Henry Kissinger, fost secretar de Stat american, citat de Washington Post. Potrivit lui Kissinger, "daca Statele Unite cedeaza in fata amenintarii unui veto francez sau daca Irakul, incurajat de pozitia Frantei si a altor aliati, nu foloseste optiunile limitate dar inca posibile de solutionare pasnica a crizei, rezultatul va fi catastrofal pentru Alianta Nord-Atlantica si pentru ordinea internationala". Daca aceasta criza se termina fara o schimbare de regim la Bagdad si daca Statele Unite trimit in mod inutil in Orientul Mijlociu 200.000 de militari, "credibilitatea puterii americane in lupta antiterorista si pe planul afacerilor internationale va fi grav compromisa", apreciaza Henry Kissinger. In cazul in care regimul lui Saddam Hussein supravietuieste, procesul decis de Natiunile Unite inseamna ca a dus la un esec. Sanctiunile impuse Irakului vor fi ridicate si aceasta tara, gratie petrolului sau, va deveni cel mai bogat stat din regiune si ar putea produce mai multe arme de distrugere in masa, avertizeaza Kissinger.
"Daca nu acesta este scopul pe care il urmaresc Franta si Germania, atunci care ar fi acest scop", se intreaba Kissinger, referindu-se la atitudinea celor doua state, care se opun unei interventii militare in Irak. "Oare cele doua state vor sa multumeasca opinia publica, vor sa loveasca un aliat puternic pentru a-i slabi forta sau Parisul incearca astfel sa isi consolideze rolul in cadrul Uniunii Europene?", se intreaba analistul. Exprimindu-si speranta ca "realismul francez" va prevala, iar Parisul se va alatura americanilor in cazul unei interventii militare, Kissinger apreciaza, totusi, putin probabil ca "Franta si Gemania sa doreasca sa renunte la vocatia lor europeana".
Sursã: TVR
