Declaratii de presã
Pe site-ul guvernului, www.guv.ro, s-a dat publicitãtii textul declaratiilor de presã de la întâlnirea de ieri dintre comisarul european pentru extindere, Günter Verheugen, si primul ministru român, Adrian Nãstase:
"Dl. Adrian Nastase:
Doamnelor si domnilor,
Este o deosebita placere pentru mine, sa va anunt ca am avut discutii extrem de bune cu domnul comisar Gunter Verheugen ca de obicei, de altfel, si am sa va rog, sa acceptati ca domnul comisar Verheugen sa faca unele comentarii si, apoi, voi încerca si eu sa adaug câteva lucruri la aceasta conferinta de presa care va fi urmata de câteva întrebari daca veti de acord, 2-3 întrebari, în urma acestor declaratii.
Dl. Günter Verheugen:
Sunt fericit sa va pot informa ca am avut discutii extinse cu domnul prim-ministru, cu domnul ministru al Afacerilor Externe, cu ministrul Integrarii Europene asupra stadiului pregatirilor României în vederea accederii la Uniunea Europeana.
Vreau sa va spun ca România a facut progrese remarcabile, în ultimii doi ani, si i-am spus domnului prim-ministru si colegilor de Cabinet ca, de asemenea, în ceea ce ma priveste, acesta este primul guvern, pe care eu l-am vazut capabil de a face ceva. Dar, bineînteles, mai sunt foarte multe lucruri de facut si 2003 va fi un an crucial pentru România, daca dorim sa mentinem data de 2007 ca tinta a aderarii la Uniunea Europeana.
Bineînteles, vor trebui înfaptuite anumite reforme economice, administrative, lupta împotriva coruptiei va trebui si ea intensificata, astfel încât sa se ajunga la rezultate concrete în acest an. Dar aceste lucruri pot fi înfaptuite cu anumite eforturi si l-am informat pe domnul prim-ministru al României, i-am promis, de altfel, ca-i voi acorda tot sprijinul de care eu sunt capabil. Bineînteles, au fost luate o serie de masuri legislative pentru acordarea catre România a unei asistente financiare, care, pâna în anul 2006, va fi cea mai consistenta din toata istoria Uniunii Europene.
Banuiesc ca ma veti întreba în legatura cu o declaratie recenta facuta de unul dintre sefii de stat al unei tari membre a Uniunii Europene, dar ceea ce va pot spune eu, este ca, Comisia Europeana îsi bazeaza activitatea pe un numar de reguli, de principii, care au fost definite de catre cele 15 state membre la Summit-ului de la Copenhaga unde s-a stabilit un traseu clar pentru integrarea României bazat si pe strategia adoptata la Helsinki în 1999. Principiile stabilite atunci si traseul politic definit numai la Copenhaga, pentru integrarea României în 2007 sunt principii care stau la baza activitatii noastre.
Vreau sa va spun ca acest proces de largire, de extindere a Uniunii Europene nu se va termina pâna ce România nu va fi devenit membra si României nu i se vor aplica aceleasi seturi de principii si de conditii de primire în Uniunea Europeana ca si tuturor celorlalte state candidate.
De aceea, realizarea obiectivului de aderare în 2007 depinde numai de capacitatea României de a îndeplini criteriile de aderare.
Multumesc.
Dl. Adrian Nastase
Voi încerca sa fac doar câteva comentarii, sa las de o parte, notele pe care le pregatisem, sa va spun pur si simplu, de la început, cât de mult apreciem prezenta în România a domnului Verheugen pentru a continua discutiile noastre extrem de utile în ultimii doi ani.
Domnul Verheugen este o personalitate extrem de importanta, în calitate de comisar pentru extindere, în tot ceea ce înseamna constructia viitoarei Europe.
Dar domnul Verheugen este extrem de important si pentru viitorul României si pentru definirea momentului în care traiectoria viitorului României va intersecta aceasta traiectorie a unei noi constructii europene. Multe lucruri vor depinde de noi, dar multe vor depinde de felul în care vom organiza colaborarea noastra cu Comisia Europeana si cu statele membre ale Uniunii Europene.
În mod firesc, noi dorim sa finalizam negocierile de aderare în cursul anului 2004 si acesta trebuie sa fie, din punctul nostru de vedere, un obiectiv pe agenda interna foarte clar si foarte puternic pronuntat de fiecare data.
Din acest punct de vedere, avem nevoie, pe de o parte, ca noi sa facem în asa fel încât reformele pe diverse segmente cum ar fi administratia sau domeniul judiciar sa avanseze mai rapid, iar pe de alta parte, avem nevoie de o întarire a capacitatii administrative si, desigur, de un sprijin substantial din partea Comisiei Europene si din partea domnului Verheugen.
Din acest punct de vedere, vreau sa subliniez ca întelegem foarte bine responsabilitatea pe care o avem la nivelul Guvernului, dar si la nivelul clasei politice din România, ceea ce s-a vazut, de altfel si recent, la o întâlnire a sefilor de partid cu presedintele Ion Iliescu, atunci când am subliniat împreuna ca avem o agenda de urmat, un calendar de activitati, pe care-l programam în functie de ceea ce reprezinta interesul national.
Înca o data, vreau sa multumesc domnului Verheugen pentru prietenia sa si, în acelasi timp, pentru ajutorul pe care ni l-a dat în rezolvarea punctuala a problemelor care au aparut sau pentru a stabili o strategie generoasa în ceea ce priveste parcursul european al României.
Întrebare: - Daca-mi permiteti, as avea doua întrebari pentru
domnul Verheugen.
Prima întrebare: Considerati ca România va finaliza negocierile
de aderare în timpul actualului mandat al Comisiei Europene?
Si a doua întrebare: Credeti ca România va avea în 2003
o economie de piata functionala?
Dl. Günter Verheugen: - Raspunsul la prima întrebare este ca în cea mai fericita situatie, în octombrie 2004 se va face o evaluare finala de catre Comisie, unde se va constata daca toate conditiile au fost îndeplinite, daca pregatirile au fost suficiente dupa care, în decembrie, la un Summit din decembrie 2004 se va lua o hotarâre în sensul terminarii negocierilor pentru alaturarea la Uniunea Europeana.
Am ezitat sa spun da sau nu, pentru ca nu stim când se va termina mandatul nostru; în alte circumstante se termina în ianuarie 2005, dar acum ne confruntam cu alta situatie si este posibil ca mandatul nostru, al Comisiei Europene sa se termine ceva mai devreme, la sfârsitul lui octombrie 2004. De aceea, am spus ca cea mai fericita situatie ar fi ca România sa termine negocierile în perioada acestui mandat, dar concluziile negocierilor vor fi anuntate la Summit-ul din decembrie 2004. Acest lucru va însemna un efort considerabil, este foarte dificil, domnul prim-ministru trebuie sa urmeze acest drum, si are întregul meu sprijin.
Dar pentru a doua întrebare, ar fi nedrept sa dam aici un raspuns clar. Bineînteles, trebuie sa asteptam pâna la sfârsitul verii, când se va face o evaluare a parametrilor macroeconomici si se va lua o hotarâre în sensul acesta, dar tendinta este bineînteles pozitiva.
Întrebare: - (Associated Press): Întelegeti modul în care România si alte tari sprijina SUA si credeti ca acest sprijin acordat SUA în privinta conflictului din Irak ar putea diminua sansele de integrare ale României în UE, sau credeti ca aceasta este o problema temporara? Ar putea afecta relatiile cu Uniunea Europeana?
Dl. Günter Verheugen: - Raspunsul la prima întrebare este da, iar la a doua nu. Cred ca este vorba de o întelegere gresita atunci când se considera ca viitoarele membre ale UE vor sa divizeze Europa si încearca sa creeze zone de influenta americana care sa vina în contradictie cu zonele antiamericane ceea ce nu exista în Uniune de fapt. Dar cred ca este o neîntelegere în privinta noilor candidate, trebuie sa fim constienti - si am mai spus acest lucru de mai multe ori înainte de evenimentele de saptamâna trecuta - ca procesul de largire va avea un impact considerabil asupra politicilor Uniunii Europene, de exemplu în privinta dimensiunii noastre estice care va suferi transformari pozitive ,la fel ca si relatiile noastre trans-atlantice.
Noile state candidate sunt legate emotional de SUA si istoria va demonstra daca aceasta perceptie este adevarata sau nu. Pentru ca daca veti întreba un cetatean român de vârsta mijlocie cine a contribuit la destramarea URSS, nu va raspunde UE, ci Reagan, iar daca veti întreba un polonez, acesta va da un raspuns si mai clar, el va spune Papa si Reagan, deci tot americanii. În consecinta, ceea ce constatam este un sentiment de recunostinta si solidaritate pentru rolul pe care americanii l-au avut în trecut.
Nu trebuie sa criticam acest lucru , dimpotriva trebuie sa-l întelegem, pentru ca el poate fi o baza pentru noile relatii euro-atlantice, care trebuie sa fie o prioritate pentru UE, deoarece relatiile transatlantice sunt esentiale pentru pacea si securitatea lumii. Integrarea noilor state constituie un avantaj si nu un dezavantaj pentru noi, dar dupa integrare ele vor lua parte la luarea deciziilor in cadrul UE si nu am nici o îndoiala ca vor contribui la conturarea unei politici europene comune.
Experienta îmi spune ca daca statele UE ar fi putut adopta o pozitie comuna, statele candidate nu ar fi ezitat s-o accepte, dar, asa, fiecare este liber sa spuna ceea ce crede. Sunt reguli importante pentru statele membre care vor fi acceptate si de catre statele candidate, si nu am nici o îndoiala in aceasta privinta.
Întrebare: - Domnule Adrian Nastase, acum dupa comentariile domnului Chirac, cum vedeti urmarea acestor comentarii pe termen lung, credeti ca acestea vor afecta aderarea României la Uniunea Europeana?
Dl. Adrian Nastase: - Nu cred, cred ca este important sa întelegem la un anumit nivel aceste probleme. Franta a fost dezamagita de anumite evolutii legate de criza irakiana. Nu vreau sa fac comentarii asupra limbajului, înteleg sentimentele, trebuie sa întelegem pozitia Frantei prin prisma trecutului, a sprijinului pe care Franta l-a acordat în trecut anumitor candidate, inclusiv României, si apreciem mult acest lucru. Am discutat astazi oferta facuta de Franta si anume trimiterea de experti care sa ne ajute sa continuam reforma legislativa în România. Este clar ca sistemul legislativ francez este mai aproape de cel român decât orice sistem legislativ din Europa.
Cred ca nu trebuie sa dam o replica la astfel de afirmatii, am dat, totusi, un raspuns care cred ca poate explica de ce nu se realizeaza o buna comunicare între Paris si Washington. Poate în alte circumstante se va arunca mai multa lumina asupra pozitiei României si Bulgariei. Dar eu continui sa cred ca România, la fel ca orice alta tara europeana, are dreptul sa-si urmeze interesul national, si nu ne place sa ne spuna cineva cum sa procedam în politica externa. Suntem responsabili în fata poporului si a Parlamentului român.
Dar nu cred ca trebuie sa intram în aceste amanunte, sunt sigur ca declaratia nu a fost facuta cu intentie si cred ca nu este decât un incident de parcurs. Nu vreau sa comentez mai mult acest lucru.
Întrebare: - Elena Vijunie sunt, de la BBC, as avea doua întrebari pentru domnul Verheugen. Ati declarat ca tarile candidate nu au ales, totusi, cea mai buna cale de a-si exprima pozitia pro americana. vreti sa ne explicati mai exact sensul declaratiei dumneavoastra?
Dl. Günter Verheugen: - Am spus eu acest lucru? Cu siguranta nu.
Întrebare: - Si a doua întrebare: ati discutat cu premierul Adrian Nastase chestiunea independentei justitiei si a depolitizarii administratiei în România, care sunt sugestiile dumneavoastra în acest sens? Multumesc.
Dl. Günter Verheugen: - Nu pot sa va dezvalui astfel de amanunte din decursul negocierilor, dar ceea ce va pot spune este ca, în aceasta dimineata, am vorbit, într-adevar, despre metode, despre modalitati de a realiza o reforma durabila a sistemului administrativ si a sistemului justitiei, judiciar, care ar trebui sa fie independente, transparente si impartiale. Acestea sunt cele trei conditii importante Cum vom face acest lucru ramâne de vazut, reforma necesita discutii aprofundate dar, în principiu, am cazut de acord ca aceste lucruri trebuie facute. Va multumesc foarte mult."
