Economie de piatã functionalã
Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:
"Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana a stabilit marti, 4 februarie a.c., ca masurile luate de fiecare minister, integrator de capitol sau agentie care are rolul de aplicare a acquis-ului comunitar pentru îndeplinirea criteriului economiei de piata functionala vor fi monitorizate bilunar de catre Guvern, astfel încât România sa primeasca acest statut în cursul anului 2003.
Toate aceste masuri au fost trecute în Programul de masuri pentru integrare europeana (noiembrie 2002-decembrie 2003), realizat dupa Raportul de Tara al Comisiei Europene pe anul 2002 si Road map-ul pentru România.
Reuniunea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana de marti, 4 februarie 2003, a fost condusa de catre Primul Ministru, dl. Adrian Nastase. La discutii a participat un expert de la Centrul Român de Politica Economica, dl. Giovanni Ravazio si a fost prezentat un raport al Ministerului Integrarii Europene privind de criteriile de realizare a economiei de piata functionale.
În cadrul discutiilor, Primul Ministru, dl. Adrian Nastase, a aratat ca este necesara o gestionare adecvata a relatiilor bilaterale cu Statele Membre si candidate la UE, astfel încât posibilele teme de divergenta sa fie identificate, evaluate si solutionate de catre ministerele de linie. În acest sens, Secretariul General al Guvernului a primit misiunea monitorizarii si prezentarii acestei evaluari în Guvern. Dl. Adrian Nastase a mai solicitat ca tinerii care s-au pregatit la institutiile comunitare si în statele membre ale UE sa fie mai insistent atrasi pentru a lucra pe problematica pregatirii pentru aderarea la UE în institutiile noastre de stat, atât la nivel central, cât si local.
Pentru obtinerea calificativului economiei de piata functionale, România trebuie sa îndeplineasca mai multe sub-criterii:
· Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea
adecvata a preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului
curent
· Procesul de privatizare a întreprinderilor de stat
· Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber
al fortelor pietei; liberalizarea preturilor si a comertului
· Absenta unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea
de noi firme) si iesirea de pe piata (falimentul)
· Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse în
aplicare, inclusiv în ceea ce priveste reglementarea drepturilor de
proprietate
· Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel încât
sa canalizeze eficient economiile catre investitii
Pentru sub-criteriul „Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvata a preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului curent”, realizarile macroeconomice din perioada 2001-2002 au facut ca acest subcriteriu sa poata fi considerat îndeplinit în mare parte. Sunt, totusi, necesare masuri pentru asigurarea unui ritm de crestere economica ce poate permite o convergenta reala cu nivelul de dezvoltare al statelor membre UE: realizarea unei cresteri economice pe primele trei trimestre ale anului 2003 în conformitate cu tinta de 5,2% pentru întregul an; atragerea unui volum mai mare de investitii straine directe; reducerea volumului stocurilor si a contributiei acestora la formarea PIB. De asemenea, în ceea ce priveste reducerea inflatiei, tinta este obtinerea unei inflatii sub 10% în 2004, tinta pentru anul 2003, fiind de sub 15%. În domeniul politicii fiscal-bugetare (pentru obtinerea unui deficit bugetar de 2,65% din PIB în 2003), sunt necesare masuri pentru continuarea reformei sistemului fiscal, îmbunatatirea colectarii veniturilor bugetare si sporirea calitatii managementului cheltuielilor publice, întarirea disciplinei financiare, precum si cresterea sustenabilitatii pe termen mediu a finantelor publice. O atentie deosebita va fi acordata întaririi disciplinei financiare, în sensul scaderii nivelului arieratelor din economie (a arieratelor bugetare, dar si a celor inter-întreprinderi), cresterii ratei de încasare a facturilor la energie (tinta pentru anul finalul anului 2003 în ceea ce priveste gradul de încasare a facturilor emise de Termoelectrica, Distrigaz Nord si Sud, Electrica este de peste 95%). Alte masuri vizeaza o disciplina salariala mai stricta în sectorul public. Un alt domeniu în care sunt vizate reforme, este cel al sustenabilitatii pe termen mediu a finantelor publice. Aici sunt necesare reforme privind mentinerea în limite sustenabile a datoriei publice interne, reforma sistemului de pensii, precum si continuarea procesului de descentralizare fiscala.
În ceea ce priveste sub-criteriul, privind „Procesul de privatizare a întreprinderilor de stat”, trebuie precizat ca ponderea sistemului privat în economie este în crestere (circa 65% din PIB), dar este necesara continuarea cresterii. Având în vedere faptul ca Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului nu mai detine decât circa 8% din proprietatea de stat, rezulta ca accentul principal trebuie mutat pe entitatile aflate în portofoliul Ministerul Industriei si Resurselor, care detine peste 45% din totalul capitalului de stat. În prezent, se afla într-un stadiu avansat de privatizare o serie de furnizori de utilitati din domeniul energetic, si anume doua filiale ELECTRICA de distributie a energiei electrice si doua filiale de distributie a gazelor naturale (DISTRIGAZ SUD si DISTRIGAZ NORD). De asemenea, privatizarea SNP PETROM este în curs de desfasurare. Pe de alta parte, o atentie prioritara trebuie acordata în continuare privatizarii întreprinderilor mari si foarte mari incluse în programele PSAL si în programul RICOP si pentru care au fost formulate angajamente ferme de privatizare inclusiv fata de FMI. Pâna la finalul anului 2003 trebuie finalizata privatizarea societatilor agricole de stat. În ceea ce priveste privatizarea BCR, este necesar ca Guvernul României sa demonstreze ca îsi mentine optiunea pentru aceasta privatizare si ca a depus toata diligentele în acest sens.
Sub-criteriul necesar pentru obtinerea calificativului economiei de piata functionale, „Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber al fortelor pietei; liberalizarea preturilor si a comertului”, trebuie specificat ca majoritatea preturilor si tarifelor din economie sunt liberalizate. Cea mai mare atentie trebuie acordata ajustarii preturilor la energie electrica, termica si gaze naturale în parametrii stabiliti cu FMI, precum si evitarii introducerii unor masuri de protectie comerciala ce intervin obligatiilor internationale asumate de România prin Acordul de Asociere si acordurile cu OMC. O alta masura necesara este liberalizarea completa a pietelor de servicii si retele de comunicatii electronice, realizata înca din ianuarie 2003.
Îndeplinirea subcriteriului pentru economia de piata functionala, „Absenta unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea de noi firme) si iesirea de pe piata (falimentul)” presupune continuarea eforturilor pentru fluidizarea activitatii „birourilor unice”, reducerea numarului de avize si autorizatii necesare înfiintarii unei firme si scurtarea duratei totale a procedurilor de înregistrare si autorizare. Pentru iesirea de pe piata, este necesara amendarea Legii falimentului pentru simplificarea si accelerarea procedurilor de faliment. Primul Ministru a solicitat Ministerului Justitiei si Ministerului Finantelor sa prezinte în sedinta de joi, 6 februarie a.c. a Cabinetului, initiativele care vor fi sustinute pentru amendarea legii, astfel încât proiectul sa intre în Parlament în pachetul legislativ anticoruptie ce va fi înaintat forului legislativ în perioada urmatoare.
Subcriteriul referitor la „Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse în aplicare”, este considerat de catre Comisia Europeana un factor cheie pentru edificarea unei economii functionale de piata, întrucât justitia este responsabila de reglementarea relatiilor/diferendelor între agentii economici prin aplicarea legilor economice – comerciale, fiscale, bancare etc. De aceea, esential în acest domeniu este realizarea reformei judiciare. Tot în acest domeniu, una dintre masurile preconizate este ca, pâna la finalul anului 2003, sa se avanseze spre definitivarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate si consolidarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere.
Un alt subcriteriu pe care România trebuie sa îl îndeplineasca pentru a obtine calificativul de economie de piata functionala, se refera la „Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel încât sa canalizeze eficient economiile catre investitii”. Pentru îndeplinirea acestui criteriu, este ncesara introducerea noilor reglementari de provizionare a creditelor bancare, convenite cu FMI, precum si diferentiarea ratei rezervelor minime obligatorii în lei si, respectiv, valuta. Comitetul Executiv de Integrare Europeana considera ca este necesara o crestere a sectorului privat în sectorul financiar (privatizarea BCR, care reprezinta circa 33% din activele bancare totale, va face ca ponderea capitalului privat sa tinda catre 90%, iar sectorul asigurarilor este aproape integral privatizat). Un ultim aspect la acest subcriteriu vizeaza stabilitatea sectorului financiar, cu referire la reglementarea si supravegherea pietelor financiare. Daca în ceea ce priveste sectorul bancar, s-au înregistrat progrese notabile, sunt înca necesare eforturi considerabile pentru întarirea capacitatii administrative a organismelor de reglementare si supraveghere a pietei de capital si a sectorului asigurarilor: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Existenta unei economii functionale de piata reprezinta primul dintre cele doua criterii economice de aderare stabilite în decembrie 1993, la Consiliul European de la Copenhaga, fiind o pre-conditie pentru îndeplinirea celui de-al doilea criteriu economic, si anume capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul UE. De asemenea, obtinerea calificativului de economie functionala de piata ar avea implicatii pozitive si asupra negocierilor de aderare la o serie de capitole, în special cele cu implicatii financiare majore.
În ceea ce priveste îndeplinirea criteriului economiei de piata functionale, Raportul Comisiei Europene pe anul 2002 arata ca „România a continuat sa faca progrese catre edificarea unei economii functionale de piata, iar perspectivele de realizare a acesteia s-au îmbunatatit”. Aceasta reprezinta cea mai favorabila evaluare facuta României pâna în prezent cu privire la acest criteriu economic. Pentru anul 2003, România doreste sa îndeplineasca toate cerintele necesare acestui criteriu. "
