Social democratii înfrânti
Partidul
Social-Democrat al cancelarului Schroeder a suferit, duminicã, o
înfrângere fãrã precedent în alegerile regionale
din landurile Hesse si Saxonia Inferioarã, potrivit rezultatelor
provizorii oficiale, citate, luni, de AFP. În cadrul primului test
electoral dupa victoria în extremis a guvernului social-democrat/ecologist
în alegerile legislative din 22 septembrie 2002, aceastã dublã
înfrângere a reprezentat un recul sever pentru Schroeder, pe
fondul cresterii somajului, problemelor din domeniul finantelor publice,
lipsei de progres a reformelor si polemicii internationale pe tema Irakului,
asociatã cu disensiuni semnificative între Germania si Statele
Unite.
În ultimele zile ale campaniei electorale, cancelarul Schroeder a
jucat din nou cartea unui "nu" hotãrât împotriva
rãzboiului cu Irakul, care a fãcut posibilã rãsturnarea
sanselor în cursul alegerilor legislative. Însã aceastã
temã nu a mai avut efectul scontat asupra electoratului "obosit
de promisiunile false ale cancelarului" în materie de politica
economicã si socialã, a declarat presedintele Uniunii Crestin-Democrate
învingãtoare, Angela Merkel. Potrivit unui sondaj efectuat
de Institutul de Studii Electorale, (Forschungsgruppe Wahlen), intentiile
de vot au fost "în mod clar determinate de politica federalã
a cancelarului si a guvernului rosu-verde". Secretarul general al SPD,
Olaf Scholz, a recunoscut aceastã "înfrângere".
"Mesajul este clar, însã vom continua sã ne urmãm
politica de reforme", a afirmat el. Înaintea scrutinului, Gerhard
Schroeder afisa o aparentã seninãtate, referindu-se la o eventualã
victorie a adversarilor politici. "O înfrângere a SPD în
alegerile regionale nu va avea nici o consecintã asupra politicii
federale, atât în ceea ce mã priveste, cât si în
ceea ce priveste coalitia social-democratã/ecologistã aflatã
la putere". Uniunea Crestin-Democrata (CDU) va dispune de majoritatea
absolutã în Camera superioarã a Parlamentului, Bundesrat,
si ar putea avea o influentã importantã asupra proiectelor
legislative ale Guvernului. În cele douã landuri, SPD înregistreazã
cele mai slabe rezultate de dupã rãzboi si, dintre cele patru
mari partide, este singurul care a pierdut mandate. În Saxonia Inferioarã,
fief politic traditional pentru Gerhard Schroeder, CDU si liderul sãu
regional Christian Wulff se aflã pe prima pozitie, cu 48,3 la sutã
dintre voturi, fatã de 35,9 în 1998, ceea ce înseamnã
o crestere cu mai mult de 12 procente. SPD, sub conducerea actualului ministru-presedinte
al landului, Sigmar Gabriel, a obtinut doar 33,4 la sutã dintre voturi,
fatã de 47,9 la suta în 1998. în cadrul alegerilor legislative,
câstigate la limitã de cancelarul Schroeder, SPD obtinuse în
Saxonia Inferioarã un scor excelent, de 47,8 la sutã, cu sprijinul
verzilor. În landul Hesse, CDU, condus de Roland Koch, a câstigat
detasat cu 48,8 la sutã din sufragii fatã de 43,4 la sutã
în 1999, plasându-se cu mult in fata SPD, care a obtinut numai
29,1 la sutã dintre voturi, fatã de 39,4 la sutã în
1999. Tinând cont de sistemul electoral care combinã sufragiul
universal direct într-un tur, în toate circumscriptiile, cu
sufragiul proportional pe liste, la nivel regional, CDU a obtinut majoritatea
absolutã a mandatelor parlamentare regionale în landul Hesse.
În Saxonia Inferioarã, din cauza lipsei unui singur vot, CDU
va forma un guvern de coalitie cu liberali din FDP, care sãrbãtoresc
revenirea în Parlamentul regional, pentru prima oarã dupã
1994. FDP pare sã fi depãsit momentul înfrângerii
în alegerile legislative si al polemicilor interne legate de punctele
de vedere antiisraeliene si antisemite ale fostului sãu vicepresedinte,
Juergen Moellemann. Verzii condusi de Joschka Fischer, aliati ai social-democratilor
în guvernul federal, au înregistrat un nou progres, ca si în
cazul alegerilor legislative, cu un scor de 7,5 la sutã în
Saxonia Inferioarã si 10,1 procente in Hesse, doar cã, de
aceasta datã, rezultatele obtinute nu pot compensa prãbusirea
SPD. Preluarea puterii de catre CDU, în Saxonia Inferioarã,
va asigura acestei formatiuni majoritatea absolutã în Adunarea
Federalã, însãrcinatã cu alegerea presedintelui
republicii; astfel încât va putea împiedica, în
mai 2004, realegerea presedintelui social-democrat Johannes Rau, impunându-si
propriul candidat.
Sursã: TVR
