Facultate europeana
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT) impreuna cu Consiliul National al Rectorilor (CNR) vor stabili durata de studii universitare, a declarat Ioan Mihailescu, rectorul Universitatii Bucuresti, dupa intalnirea membrilor comisiei desemnate de CNR pentru a analiza si inainta ministerului punctul de vedere al rectorilor fata de proiectele de lege privind organizarea invatamantului superior si infiintarea consortiilor. El a spus ca se va avea in vedere o uniformizare a duratei de studii pentru fiecare calificare in parte. Rectorii au ajuns totodata la concluzia ca anumite colegii universitare, care pregatesc specialisti in profesii reglementate la nivel european - asistenti medicali, moase etc. - sa ramana la forma de scurta durata, restul urmand sa se transforme in institutii de lunga durata. Cele mai multe discutii au fost provocate de propunerea reducerii perioadei de studiu universitar care se finalizeaza prin licenta la trei ani, de la 4 si chiar 5 ani. Rectorul Mihailescu sustine ca din pacate se confunda facultatea cu licenta, ceea ce-i determina pe multi sa afirme ca se micsoreaza perioada de studii. In realitate "facultatea este de 3+2+3 ani", adica trei ani pentru licenta, doi pentru master si trei ani pentru doctorat, a precizat Ioan Mihailescu. In sustinerea opiniilor lor rectorii au folosit ca argumente modelele de organizare a studiilor universitare din Europa si America. "Nu avem cum sa rezolvam navigarea intre exigentele europene si americane. In SUA licenta este de 4 ani cu studii masterale si de un an. In Europa, avem licenta de trei ani si master de 2 ani. Mobilitatea principala de forta de munca este insa in Europa", a mentionat profesorul Mihailescu.
El a spus ca saptamana aceasta va transmite forma agreata de CNR ministerului si este posibil ca saptamana viitoare proiectul legii sa fie discutat in sedinta de Guvern.
Universitatile din consortii raman autonome
In cadrul consortiilor universitare, institutiile componente raman autonome si-si vor pastra patrimoniul, a precizat ieri rectorul UB, Ioan Mihailescu. Proiectul de lege privind organizarea si functionarea consortiilor universitare prevede ca universitatile care se asociaza in consortiu desfasoara in comun anumite activitati, fara a ceda din proprietati sau bunuri asa cum s-ar intampla daca ar fi vorba de fuziunea dintre doua sau mai multe unitati. Practic, este vorba de o diviziune a programelor de studiu si de utilizarea eficienta a spatiilor de invatamant, a bibliotecilor, a statiunilor de cercetare sau a bazei de calcul. Potrivit legii, doar rezultatul investitiilor comune devine patrimoniu comun al consortiului. Rectorul Mihailescu sustine ca adoptarea acestei legi se impune intrucat nu exista cadrul legal necesar reglementarii functionarii consortiilor universitare. O problema care va fi solutionata in urma adoptarii acestui proiect legislativ este cea a eliberarii diplomelor. In acest moment, daca doua universitati organizeaza in comun anumite programe de studiu nu pot elibera diplome pe care se mentioneaza denumirile ambelor institutii.
In acest moment, Universitatea Bucuresti poarta negocieri cu Universitatea particulara Nicolae Titulescu pentru organizarea unui consortiu. Imediat dupa intrarea in vigoare a legii, rectorul Mihailescu sustine ca se va concretiza acest proiect. Rectorul UB afirma ca a aflat de o initiativa in acest sens care vizeaza organizarea unui consortiu intre Politehnica Bucuresti si Universitatea de Constructii din Bucuresti.
Sursa: Ziua
