Modul in care UE trateaza problema imigratiei este “o rusine”
Problema circulatiei fortei de munca provenita
din cele 10 viitoare membre ale UE este tratata intr-un mod “rusinos”,
a declarat ieri presedintele Parlamentului European, Pat Cox, facand in
acelasi timp un apel la “generozitate” din partea Marii Britanii,
Germaniei si Frantei. “Modul in care tratam aceasta chestiune este
rusinos. Adevarul e ca nu ne facem datoria de a trasa o linie unitara in
aceasta problema”, a spus Pat Cox citat de postul de radio BBC. Presedintele
legislativului european se referea la masurile adoptate sau anuntate de
mai multe tari din Uniune pentru a limita afluxul de imigranti proveniti
din cele 10 state care vor adera la 1 mai. In afara de Irlanda, toate celelalte
state membre intentioneaza sa restrictioneze accesul cetatenilor din noile
membre la piata de munca, pe o anumita perioada de timp. Dupa aderare, libera
circulatie a cetatenilor din noile state membre este garantata, dar “Cei
15” au dreptul sa-si reglementeze accesul pe piata muncii.
Amintind de caderea Zidului Berlinului si de aderarea Spaniei si Portugaliei
la UE, in anii ‘80, Cox a subliniat ca temerile europenilor in privinta
unei imigratii necontrolate s-au dovedit intotdeauna exagerate. “Desigur,
tentatia exista, dar daca traiesti in Polonia, vorbesti poloneza, nu stii
engleza, iti iubesti familia si prietenii, tii cu o echipa locala de fotbal,
economia tarii in care traiesti are o crestere economica de 5 la suta pe
an, iar viitorul se anunta pozitiv, lucrurile incep sa para diferite de
cum le vad conservatorii britanici”, declara Pat Cox pentru BBC.
Londra ofera acces la piata muncii, dar nu si la avantajele sociale
Guvernul britanic a finalizat marti un proiect de lege in vederea reglementarii circulatiei fortei de munca din noile 10 membre ale UE, proiect ce va fi prezentat Parlamentului saptamana viitoare. Partidul Conservator britanic, sprijinit de mai multe ziare, afirma de cateva saptamani ca, imediat ce Uniunea isi va deschide portile, mii de “turisti ai alocatiilor sociale” vor navali in Marea Britanie. Parand sa cedeze presiunilor, comenta ieri AFP, Tony Blair si guvernul sau laburist au conceput legea, astfel incat piata muncii sa fie deschisa pentru cei care vor sa munceasca legal in Marea Britanie, dar, dupa cum arata Downing Street, “nu vom accepta ca oamenii sa vina aici doar pentru avantaje sociale”. Potrivit Ministerului de Interne, intre 5.000 si 13.000 de persoane vor intra anual in Marea Britanie dupa extinderea UE.
Irlanda acorda vize si familiilor muncitorilor straini
Spre deosebire de celelalte state ale UE, Irlanda a decis sa acorde vize de lucru atat muncitorilor imigranti, cat si sotilor sau sotiilor acestora, pentru a-i determina astfel sa ramana pe insula. “Sunt ingrijorat de capacitatea noastra de a atrage si de a pastra o mana de lucru calificata, in conditiile in care familiile muncitorilor nu beneficiaza automat de drept de sejur in tara noastra”, afirma vicepremierul Mary Harney. Problema este “acuta”, mai ales in ceea ce-i priveste pe cei 4.500 de infirmieri care lucreaza in Irlanda, multi dintre ei proveniti din Filipine. Plecarea acestora intr-o alta tara “ar avea un impact negativ asupra serviciilor sanitare si asupra industriei private”, motiv pentru care a fost adoptata aceasta masura. Decizia guvernului irlandez vizeaza circa 10.000 de persoane. (Monica Bonea)
Olanda va explulza 26.000 de solicitanti de azil
Parlamentul olandez a aprobat marti o propunere
care vizeaza expulzarea a 26.000 de solicitanti de azil, in ciuda criticilor
populatiei si organizatiilor pentru apararea drepturilor omului. Proiectul,
prezentat de ministrul pentru imigratie Rita Verdonk, se refera la clandestinii
veniti in Olanda inainte de 1 aprilie 2001, data la care a intrat in vigoare
o lege mai dura in privinta imigratiei. Solicitantii de azil respinsi vor
fi repatriati in urmatorii trei ani, fara a se tine cont de timpul petrecut
in Olanda - unii dintre ei se afla de mai multi ani in aceasta tara. Numai
cererile a 2.300 de imigranti au primit un raspuns pozitiv, deoarece situatia
acestora este considerata foarte grava. Opozitia ar fi dorit insa ca numarul
imigrantilor acceptati sa fie mai mare, iar doua treimi dintre olandezi
se pronunta in favoarea unei amnistii de proportii pentru solicitantii de
azil care traiesc de cel putin cinci ani in Olanda. Saptamana trecuta au
avut loc manifestatii in mai multe orase in favoarea acestei amnistii. Organizatiile
pentru apararea drepturilor omului, atat olandeze cat si internationale,
au protestat la randul lor. Human Rights Watch afirma ca proiectul este
“o lege de deportare, care incalca standardele internationale”,
pentru ca numerosi afgani, ceceni sau somalezi vor fi trimisi in regiuni
unde domnesc violenta si insecuritatea.
Olanda a decis si ea sa impuna restrictii pentru cetatenii din viitoarele
10 membre ale UE, motiv pentru care si-a atras criticile liderilor de la
Praga. Presedintele ceh Vaclav Klaus si premierul Vladimir Spidla i-au declarat
premierului olandez Jan Peter Balkenende ca decizia guvernului sau “nu
are nici o justificare” si si-au exprimat “dezacordul deschis
si clar” fata de aceasta.
Sursa: Curierul National
