|
Se pare cã scandalurile
se tin lant cu privire la Conventie.
Dupã diferite probleme care cu chiu cu vai au putut fi depãsite,
tãrile candidate au început sã protesteze din ce în
ce mai puternic aupra a douã probleme: prezenta în prezidiu
si folosirea ca limbi de lucru numai a celor oficiale din UE. Dacã
în privinta reprezentantului în Consiliu existã oficiali
europeni care sprijinã acest lucru, cum ar fi de exemplu Pat
Cox, presedintele Parlamentului European, în legãturã
cu limbile de lucru situatia se complicã. Astfel, dacã la nivelul
UE existã 11 limbi oficiale, care au acelasi statut si pentru lucrãrile
Conventiei, dacã se va mai adãuga si cele ale tãrilor
candidate se va ajunge la un total de 24. Deja în bugetul UE o mare
parte din cheltuieli sunt înghitite de aparatul de tranzlatori, aproximativ
685 de milioane de euro pe an.
Oficiali europeni au argumentat cã bugetul alocat Conventiei nu poate
sã suporte si efortul de a traduce lucrãrile si documentele
de lucru si în limbile oficiale ale tãrilor candidate si cã
de aceastã problemã va trebui sã se ocupe chiar tãrile
în cauzã.
Trecând peste sentimentul de participanti de calasa a II-a pe care îl
degajã problematica arãtatã mai sus, apare însã
o întrebare, dupã lãrgirea UE ce se va întâmpla
cu limbile de lucru ale UE ?