|
Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:
"Joi, 21 martie a.c., România a deschis negocierile pentru 5 noi capitole de negociere cu Uniunea Europeana (UE) si a continuat discutiile la un alt capitol de negociere în cadrul primei Conferinte de Aderare România-UE din anul 2002 (Bruxelles; 21-22 martie a.c.).
Capitolele deschise sunt: „Libera circulatie a marfurilor”, „Libera circulatie a persoanelor, „Energia”, „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale” si „Protectia mediului”, iar negocierile au continuat pentru „Libera circulatie a capitalurilor”. Acesta este cel mai mare numar de capitole deschise la o Conferinta de Aderare de la începerea negocierilor. Astfel, numarul de capitole deschise se ridica la 22, dintre care 9 sunt închise provizoriu.
„Deschiderea acestor capitole demonstreaza ca progresele României în negocierile de aderarea la UE sunt substantiale. De asemenea, este evident faptul ca adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar este tot mai accelerata. Suntem optimisti ca obiectivul nostru de a deschide toate capitolele de negociere, pâna cel mai târziu în a doua parte a acestui an, va fi atins” – apreciaza dl. Vasile Puscas, negociator sef cu UE, ministru delegat, care conduce delegatia Romaniei la lucrarile Conferintei.
In cursul Presedintiei spaniole a UE, România si-a propus sa deschida cea mai mare parte din cele 12 capitole neabordate pâna in prezent (alaturi de capitolul privind institutiile Uniunii Europene, al carui continut Presedintia spaniola a UE si-a exprimat speranta sa-l definitiveze) si sa închida provizoriu cât mai multe dintre acestea (astfel incat, pâna la începutul anului 2004, toate capitolele de negociere Romania-Uniunea Europeana sa fie inchise provizoriu).
Principalele prevederi ale capitolelor negociate joi, 21 martie a.c., sunt:
o Capitolul 1 – „Libera circulatie a marfurilor” :
România se angajeaza ca legislatia româneasca de la acest capitol sa fie armonizata cu cea europeana pâna la data aderarii României la UE. Transpunerea acquis-ului comunitar la acest capitol presupune ca marfurile românesti din mai multe domenii sa fie produse la standarde europene. Domeniile acoperite de acest capitol se refera la: vehicule cu motor, inclusiv tractoare agricole si forestiere, produse medicamentoase, produse cosmetice, metrologie legala, echipamente electrice si compatibilitate electromagnetica, jucarii, masini, echipamente de protectie personala, dispozitive medicale, aparate consumatoare de combustibili gazosi, recipiente simple sub presiune, produse pentru constructii, ambarcatiuni de agrement, sticla cristal, textile, încaltaminte, lemn în stare bruta, echipamente de radio si telecomunicatii, masuri orizontale si procedurale, achizitii publice, returnarea bunurilor de patrimoniu, controlul armelor si domenii nearmonizate.
Pâna în prezent, România a adoptat peste 3000 standarde europene; adoptarea standardelor europene armonizate se va încheia pâna la sfârsitul anului 2003. În domeniul vehiculelor cu motor, legislatia este complet armonizata cu acquis-ul comunitar, la fel ca si în domeniul detergentilor, compatibilitatea electromagnetica, jucarii, sticla, cristal, lemn în stare bruta si echipamente electrice. În domeniul produselor alimentare, legislatia nationala este armonizata în mod semnificativ cu acquis-ul comunitar si au fost stabilite termene precise pentru finalizarea acestui proces (eliminarea avizelor sanitare pâna în anul 2003 si dezvoltarea unui sistem armonizat de control, care va deveni operational din anul 2004). În ceea ce priveste produsele medicamentoase, documentul de pozitie prevede ca, pâna în anul 2005, toate produsele medicamentoase de pe piata româneasca sa corespunda în totalitate legislatiei europene.
În cursul anului 2002, se va realiza transpunerea totala a legislatiei europene privind precursorii de droguri, produsele cosmetice, metrologie, textile, returnarea bunurilor de patrimoniu si controlul armelor. Adoptarea Legii privind evaluarea conformitatii produselor va accelera armonizarea legislatiei românesti cu cea europeana si în ceea ce priveste ascensoarele, echipamentele de radio si telecomunicatii, ambarcatiunile de agrement, recipientele sub presiune, aparate consumatoare de combustibili gazosi si dispozitive medicale pentru uz uman, care vor trebui sa respecte standardele de functionare impuse în Uniunea Europeana. Sectorul achizitiilor publice este unul dintre domeniile în care legislatia europeana va fi adoptata înca din acest semestru. Pentru un numar limitat de produse industriale, România monitorizeaza importurile si exporturile printr-un sistem de licente statistice, care va fi eliminat pâna la aderare. Masurile privind restrictiile la exporturile de busteni si interzicerea importurilor anumitor produse second-hand sunt generate de cerinte privind protectia mediului si a consumatorilor.
o Capitolul 2 – „Libera circulatie a persoanelor”:
La acest capitol, România nu a solicitat perioade de tranzitie, în schimba exista o perioada de tranzitie solicitata de Uniunea Europeana, conform careia cetatenii statelor candidate se pot angaja în UE doar dupa o perioada cuprinsa între 2 si 7 ani de la aderarea României. Orice Stat Membru poate însa micsora aceasta perioada de tranzitie. La acest capitol de negociere, România a transpus într-o mare masura prevederile acquis-ului comunitar. În domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale, România a facut publica procedura de recunoastere a acestor calificari, lista profesiilor reglementate în România si autoritatile competente cu responsabilitati în domeniu, însa mai trebuie sa fie stabilit coordonatorul national (sfârsitul anului 2002 ), si modificata Legea nr. 51/1995 privind organizarea si practicarea profesiei de avocat. Un punct important al acestui capitol se refera la eliminarea tuturor restrictiilor bazate pe nationalitate, rezidenta sau limba impuse la dreptul de practicare a profesiilor reglementate. Astfel, România va modifica legislatia actuala pentru a permite medicilor, farmacistilor, avocatilor din UE sa practice în România în aceleasi conditii cu cetatenii români. În domeniul dreptului de rezidenta, Romania a înlaturat, unilateral, cerintele legate de viza pentru cetatenii UE, asigurându-le dreptul de rezidenta nelimitata în România. Legea organica ce va reglementa participarea la alegerile pentru Parlamentul European a cetatenilor români, ca si pentru cetatenii UE rezidenti în România va fi adoptata în 2006 si va intra în vigoare la data aderarii. Tot pâna la data aderarii României la UE, articolele 16 si 35 din Constitutia României se cer a fi modificate în vederea admiterii participarii la alegerile locale a cetatenilor UE rezidenti în România. Pâna la sfârsitul anului 2003, se va modifica Legea nr. 123/2001 privind statutul strainilor în România si Legea nr. 203/1999 privind permisele de munca. România a adoptat o Hotarâre de Guvern privind adoptarea normelor de aplicare a Legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca; o Hotarâre de Guvern pentru adoptarea normelor de aplicare a Legii privind modalitatile de decontare a cheltuielilor pentru asistenta medicala acordata în România cetatenilor straini în baza acordurilor, conventiilor, întelegerilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate în domeniul sanatatii la care România este parte, iar, pâna la sfârsitul acestui an, se vor încheia mai multe acorduri de securitate sociala cu state membre UE si state candidate.
o Capitolul 4 – „Libera circulatie a capitalurilor”:
Capitolul a fost deschis de România în anul 2001. La acest capitol, România solicita o perioada de tranzitie de 15 ani de la data aderarii sale la Uniunea Europeana pentru liberalizarea dobândirii de catre persoanele fizice straine a terenurilor cu destinatie agricola, forestiera sau sub luciu de apa si 5 ani pentru liberalizarea regimului dobândirii terenurilor situate în intravilan. România va analiza perioada de tranzitie oferita de Uniunea Europeana de 7 ani pentru achizitia de catre cetatenii straini a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si de 5 ani pentru achizitia resedintei secundare si doreste sa transmita Conferintei de Aderare documentul de raspuns pentru a închide acest capitol în cursul Presedintiei spaniole a Consiliului UE. România s-a angajat ca, pâna la data aderarii la UE, sa opereze modificari în Constitutie, în sensul eliminarii interdictiei conform careia „cetatenii straini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor”. În prezent, accesul persoanelor straine la proprietati imobiliare este foarte larg. Persoanele fizice si juridice straine pot dobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor, ca resedinte primare sau secundare, dar nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenului aferent imobilului achizitionat, pentru care exista doar dreptul de folosinta. De asemenea, persoanele juridice straine pot achizitiona sau concesiona terenuri, inclusiv agricole, în România. În domeniul liberei circulatii a capitalurilor, prin documentul de pozitie, România se angajeaza sa liberalizeze treptat circulatia capitalurilor, iar masurile de liberalizare vor intra în vigoare pâna la data aderarii României la Uniunea Europeana.
Pâna în prezent, România si-a îndeplinit angajamentele asumate referitoare la liberalizarea operatiunilor de capital aferente anului 2002 privind derularea contractelor de asigurare si a celorlalte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale. De asemenea, au fost îndeplinite angajamentele privind valorile mobiliare, serviciile de investitii si pietele reglementate, precum si reglementarea functionarii organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare prin aprobarea unei ordonante de Guvern, la 13 martie 2002, iar o alta lege reglementeaza organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare. În anii 2003 – 2004, vor fi liberalizate si alte miscari de capital legate de fluxurile de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale. Pâna cel târziu la momentul aderarii, vor fi liberalizate fluxurile de capital pe termen scurt, cu influentând politica monetara. În perioada 2002 – 2004, vor fi luate masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de desfasurare a transferurilor de credit transfrontaliere si a platilor prin intermediul cardurilor conform cerintelor comunitare.
În domeniul prevenirii spalarii banilor, legislatia nationala este în concordanta cu acquis-ul comunitar si a fost creata si institutia pentru implementarea acestor prevederi. În contextul luptei împotriva terorismului, România a adoptat si aplica cele 40 de recomandari ale Grupului de Actiune Financiara asupra spalarii banilor. În România a fost înfiintat Comitetul Interministerial pentru aplicarea Rezolutiei nr. 1333/2001 a Consiliului de Securitate ONU referitoare la combaterea terorismului, la care participa si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, iar masurile pentru lupta împotriva spalarii banilor vor continua.
o Capitolul 14, ”Energia”:
România solicita o perioada de tranzitie de 5 ani pentru constituirea stocului minim de petrol si / sau produse petroliere, a carui finantare se va face din surse bugetare si din contributia operatorilor economici din domeniul petrolier.
În domeniul energiei, România urmareste îndeaproape politica Uniunii Europene, cu scopul de a dezvolta o piata nationala energetica competitiva integrata în piata interna europeana. Guvernul a aprobat “Strategia nationala de dezvoltare energetica a României pe termen mediu” (2001-2004), tinând seama de evolutia sectorului energetic al Uniunii Europene.
În ceea ce priveste securitatea aprovizionarii, conform normelor europene, politica energetica presupune existenta unor stocuri actuale si “dead stocks” existente în depozitele operatorilor (titei, benzina, motorina, pacura).
În sectorul energiei electrice si termice se urmareste deschiderea graduala a pietei, din luna februarie 2002, pâna în prezent atingându-se nivelul de 33%. De asemenea, este prioritata dezvoltarea unui program national pentru ajustarea si masurarea energiei termice pentru consumatorii conectati la sistemul termic urban, în cooperare cu Uniunea Europeana. România are în vedere si inter-conectarea Sistemului Energetic National (SEN) la sistemul energetic al Union Coordinating the Transport of Electricity (UCTE).
Importurile si exporturile de energie electrica au fost deja liberalizate. Societatea Electrica a fost restructurata în 8 sucursale de distributie si a demarat privatizarea sucursalelor de distributie Constanta si Timisoara, s-au eliminat subventiile încrucisate dintre consumatorii casnici si consumatorii industriali si a subventiilor încrucisate dintre energia electrica si cea termica.
Pentru îmbunatatirea ratei încasarilor la Termoelectrica, s-au constituit si sunt operationale conturile de tip ’’escrow’’, iar anul trecut au fost sistate investitiile si au fost retrase din exploatare 15 centrale a caror redresare nu ar fi fost profitabila, urmând a fi valorificate prin vânzare sau casare 8 dintre acestea.
În domeniul gazelor naturale, au fost eliminate subventiile încrucisate între consumatorii casnici si industriali, iar din luna iunie 2001, deschiderea pietei de gaze naturale este de 10%.
În sectorul carbonifer, se aplica Strategia Guvernului de reconstructie a zonelor miniere în care activitatea miniera a încetat, prin crearea de alternative ocupationale pentru forta de munca disponibilizata din minerit
Pentru cresterea eficientei energetive, se va constitui Fondului Român pentru Eficienta Energetica în valoare de 11,2 milioane Euro, prin cooperare cu Global Environmental Facility si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare
În domeniul energiei nucleare, România accepta în totalitate acquis-ul comunitar în domeniu si va dezvolta, în continuare, tehnologia canadiana si va urmari recomandarile Uniunii Europene în domeniul securitatii nucleare.
o Capitolul 21– „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”:
Capitolul prezinta mecanismele pe care le va aplica România pentru a a realiza absorbtia fondurilor comunitare, în conformitate cu structura institutionala folosita de actualele state membre.
În acest domeniu, România nu solicita perioade de tranzitie si se asteapta ca, la momentul aderarii, întregul sau teritoriu sa fie eligibil pentru Obiectivul 1 al Fondurilor Structurale. România îsi declara interesul de a participa, de la data aderarii la UE, la toate initiativele comunitare.
În România sunt create, prin asociere voluntara, opt regiuni de dezvoltare, entitati teritoriale specifice, fara statut administrativ si fara personalitate juridica. Pâna la sfârsitul anului 2003, România va modifica legea actuala pentru a crea un cadru adecvat de implementare a Fondurilor Structurale si a Fondurilor de Coeziune.
La acest capitol, prioritare sunt: stabilirea institutiilor si responsabilitatilor acestora pentru implementarea politicilor regionale si coordonarea fondurilor structurale; nominalizarea Coordonatorului national al utilizarii instrumentelor structurale si al Coordonatorului Fondului de Coeziune si pregatirea profesionala a specialistilor implicati în politica de dezvotare regionala si în coordonarea instrumentelor structurale.
o Capitolul 22- “Protectia mediului”:
La acest capitol, România solicita 11 perioade de tranzitie (1 în domeniul Calitatea aerului, 3 în domeniul Managementul deseurilor, 4 în domeniul Calitatea apei, 3 în domeniul Poluare industriala si managementul riscului), cu durate variind între 3 si 15 ani, din cauza costurilor ridicate pe care le presupune aplicarea legislatiei în domeniu.
În domeniul calitatii aerului, a fost adoptata Legea privind protectia atmosferei, iar pâna la sfârsitul anului 2002, vor fi adoptate hotarâri de guvern ce transpun prevederile legislatiei europene privind reducerea sulfului din pacura; masurile necesare împotriva emisiilor de poluanti gazosi si pulberi, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe masini fara destinatie rutiera; monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de sera.
În domeniul managementului deseurilor au fost adoptate legi privind incinerarea deseurilor si regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase, iar pâna la sfârsitul anului 2002 se va adopta: Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor, lista deseurilor periculoase, având la baza codurile si clasificarea acceptate la nivelul Comunitatii Europene si se va transpune regulamentul privind controlul transportului deseurilor în, dinspre si înspre Comunitatea Europeana.
În sectorul calitatii apei, au fost adoptate legi pentru reducerea poluarii mediului acvatic si apelor subterane, iar pâna la sfârsitul anului vor fi adoptate Legea privind calitatea apei destinate consumului uman, HG privind Codul bunelor practici agricole si programul de instruire si informare a fermierilor în scopul promovarii acestui cod etc.
În domeniul protectiei naturii, acquis-ul comunitar a fost transpus în întregime.
În ceea ce priveste controlul poluarii industriale si managementul riscului, pâna la sfârsitul anului 2002 se are în vedere ratificarea Conventiei asupra efectelor transfrontiera ale accidentelor industriale, emiterea unor ordine de ministru privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP), precum si finalizarea strategiei si planului de actiune pentru reducerea emisiilor de SO2 si NOx.
În sectorul zgomotului, au fost stabilite conditiile de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice în functie de nivelul de zgomot transmis prin aer, iar în cursul acestui an vor fi acreditate laboratoarele pentru controlul nivelului de zgomot.
În domeniul protectiei civile, în cursul anului 2002 se va adopta Planul National pentru prevenirea poluarii marine cu hidrocarburi; iar în sectorul securitatii nucleare si radioprotectiei, au fost elaborate o serie de legi pentru protectia la locul de munca a celor care lucreaza în acest sector, iar aceste masuri vor continua.
Prioritar pentru acest domeniu este cresterea nivelului de transpunere a acquis-ului comunitar, care, în ciuda activitatii din ultima perioada, este în continuare scazut; implementarea legislatiei, deoarece presupune si investitii masive. Politicile de mediu trebuie integrate si în alte sectoare economice, în paralel cu cresterea fondurilor bugetare alocate dezvoltarii acestui domeniu."