Concluziile Consiliului European de la Bruxelles
Din Concluziile Consiliului European de la Bruxelles (20-21 martie 2003) citãm urmãtoarele:
- Consiliul European s-a întâlnit pe 20 si 21 martie în a treia întâlnire anualã de primãvarã cu privire la situatia economicã, socialã si de mediu din Uniune. Întâlnirea a fost precedatã de un schimb de opinii cu Presedintele Parlamentului European, Pat Cox, cu privire la principalele probleme în discutie;
- Sefii de stat sau de guvern împreunã cu ministrii de externe si de finante s-au întâlnit si cu cei din tãrile candidate sau în curs de aderare pentru a dicuta Strategia Lisabona si implementarea ei precum si probleme pe plan international;
- La întâlnirile sale anuale, Consiliul de primãvarã are un rol central în stabilirea directiilor pentru actiunea la nivelul Uniunii în domeniul economic, social si de mediu pentru a se îndeplini obiectivul Strategiei Lisabona: de a face economia europeanã cea mai competitivã si dinamicã economie bazatã pe cunoastere din lume, capabilã de o crestere economicã sustinutã cu mai multe si mai bune locuri de muncã si o mai mare coeziune socialã;
- La sfârsitul
deliberãrilor, Consiliul European semnaleazã cã s-a
ajuns la acord asupra urmãtoarelor:
- prioritatea obiectivelor Uniunii Europene cu privire la programul de reformã
Lisabona;
- asupra unui numãr de mãsuri specifice si operatiuni pentru
atingerea respectivelor obiective.
Cresterea, locurile de muncã si prosperitatea în Europa Noastrã
- Uniunea Europeanã este acum, ca de altfel si alte pãrti ale lumii, în fata unei încetiniri în crestere si crearea de locuri de muncã. Necunoscutele economice si riscurile politice globale au cântãrit greu în previziunile pe termen scurt si au întârziat revenirea economicã. Aceasta face cu atât mai esential sã fie crescutã capacitatea economiei noastre de a creste, prin politici sãnãtoase macroeconomice si prin reforme structurale bine tintite;
- Acum trei ani, la Lisabona, Uniunea Europeanã si-a trasat scopul strategic de a construi cea mai competitivã si dinamicã economie bazatã pe cunoastere din lume, cu mai multe si mai bune locuri de muncã sio mai mare coeziune socialã. Pentru a se atinge acestea, noi ne-am angajat într-un program ambitios, cuprinzãtor si mutual întãrit program de reforme ale pietelor muncii, capitalurilor si produselor;
- Au fost fãcute progrese considerabile cu agenda Lisabona, care acum intrã în al patrulea an. Au fost atinse rezultate semnificative cu privre, de exemplu, la deschiderea pietelor energiei, crearea unui cer unic, modernizarea politicii concurentei, crearea unei piete integrate europene financiare si acordul asupra patentului comunitar. Au fost create 5 milioane de noi locuri de muncã de la lansarea Strategiei Lisabona, 500.000 din ele în 2002 chiar si în prezenta unui climat mai putin favorabil economic, cu somajul în descrestere cu 2 milioane de oameni;
- Totusi, rãmâne încã mult de fãcut. Mai ales este timpul, pentru Uniune si statele membre, sã îndeplineascã angajamentele lor cu privire la reforma economicã prin trasformarea vorbelor în actiuni. Ne reafirmãm puternicul nostru angajament cu privire la orarul si impunerea efectivã a reformelor în domeiul celor trei piloni ai strategiei Lisabone: economic, social, mediu;
- Promovarea unei cresteri durabile si crearea a mai multe si mai bune locuri de muncã trebuie sã rãmânã în mod ferm în fruntea agendei Uniunii. Aceasta poate fi realizat prin urmarea politicilor macroeconomice de crestere si orientate stabil, prin continuarea reformelor economice, prin urmarea unei actiuni decisive de crestere a locurilor de muncã si de modernizare a modelului social european, si prin implementarea strategiei de dezvoltare adoptate la Göteborg. În acelasi timp, aceastã agendã de reforme trebuie sã se adreseze acum mult mai efectiv problemei îmbãtrânirii populatiei dacã se doreste asigurarea unor finante publice sãnãtoase pe termen lung;
- Lãrgirea creste potentialul cresterii economice si aproprie atingerea obiectivelor Lisabona. Viitoarele state membre au fost monitorizate pentru prima oarã de Comisie într-un raport de primãvarã a Comisiei. Ele adoptã mãsuri de reformã si încep sã ia parte în metoda deschisã a coordonãrii. Strategia Lisabona oferã rezolvãri comune la probleme comune si este un instrument esential de utilizat în sustinerea procesului de lãrgire si de împãrtãsire a practicii si experientei cele mai bune de-a lungul Uniunii;
- Pentru
continuarea reformelor, Consiliul European identificã urmãtoarele
prioritãti:
a) cresterea angajãrilor si a coeziunii sociale. A fost înregistrat
un progres real în domeniul locurilor de muncã dar atingerea
tintei ratei de angajare stabilitã la Lisabona pentru 2010, 70%,
va necesita reforme structurale tintite spre angajarea totalã, o
productivitate mai mare si calitatea muncii. Pietele muncii UE trebuie sã
devinã mai inclusive, cu oportunitãtile de angajare extinse
la toate, în acelasi timp ele trebuind sã devinã mai
adaptate la conditiile economice. Statele membre vor trebui sã întreprindã
reforme substantiale cu privire la taxe, sã creascã încurajarea
pentru participarea la piata de muncã si intrarea în câmpul
muncii, prentru reducerea diferentelor specifice sexuale de pe piata muncii.
Trebuie promovat învãtãmântul la nivelul întregii
vieti, precum si încurajarea unei mai mari cooperãri în
cresterea transparentei cu privire la standardele de calificare în
Europa;
b) cresterea prioritãtii acordate inovãrii si antreprenoriatului.
Europa are un potential inovator vast dar trebuie sã facã
mai mult pentru a trece ideile în valoare-adãugatã realã.
Cresterea interactiunii dintre industrie si institutiile de crecetare este
cheia realizãrii potentialului antreprenorial. Sectorul industrial
este o sursã vitalã pentru crestere si angajarea fortei de
muncã si continuã sã joace un rol cheie în economia
bazatã pe cunostinte. Conditiile corecte pentru R and D trebuie sã
fie dezvoltate în particular prion afaceri astfel încât
UE sã poatã atinge tinta stabilitã de investitii în
R and D de 3% din PIB. Trebuie luate mãsuri pentru facilitarea intrãrii
si iesirii de pe piatã a afacerilor de toate mãrimile, îmbunãtãtirea
accesului la finantare si know-how, îmbunãtãtirea cadrului
normativ si reducerea barierelor administrative. Trebuie actionat în
directia încurajãrii spiritului de antreprenoriat la tineri;
c) Conectarea Europeai, întãrirea pietei interne. O piatã
dinamicã si bine functionalã este esentialã pentru
productivitate si crestere, si chiar mai mult într-o Uniune lãrgitã.
Este important sã se continue cu deschiderea si integrarea pietelor
europene în acelasi timp cu îmbunãtãtirea cadrului
legislativ si cu asigurarea unor standarde ridicate ale protectiei consumatorului.
Reforma instrumentelor din domeniul competitiei cu privire la anti-trust,
preluãri si cartele trebuie sã fie completatã iar pietele
care nu functioneazã efectiv trebuiesc investigate. Trebuie urmãritã
o integrare si o mai mare conectivitate în industriile de retea cum
sunt energia, transportul si telecomunicatiile, în acelasi timp cu
completarea si extinderea retelelor, din perspectiva lãrgirii. Potentialul
pietei interne pentru servicii trebuie exploatatã la maximum iar
implementarea Planului de Actiune în domeniul Serviciilor Financiare
trebuie accleratã;
d) protejarea mediului în interesul cresterii si locurilor de muncã.
Pentru atingerea pbiectivelor Lisabona este necesar ca fiecare stat membru
sã performeze la întregul sãu potential economic; dar
aceasta trebuie sã meargã mânã în mânã
cu îmbunãtãtirea mediul si a calitãtii vietii.
De aceea, continuarea catiunii în domeniul mediului devine mai importantant
ca niciodatã. Aceasta este un important factor pentru inovare si
introducere a noilor tehnologii, care duc la crestere si sporirea locurilor
de muncã. Tintele în domeniul mediului vor lucra ca un catalizator
pentru inovare si modernizare în sectiare cheie cum sunt energia si
transporturile precum si pentru promovarea de noi investitii în tehnologii
mai curate si care protejeazã resursele.
Pentru
atingerea acestor prioritãti, Consiliul European:
a) a stabilit sã fie adoptate în iunie Ghidul Complet al Politicii
Economice si Strategia Europeanã în domeniul Pietei Muncii
revizutã;
b) a invitat Comisia sã creeze o Task Force europeanã în
domeniul angajãrii fortei de muncã pentru a ajuta la identificarea
reformelor practice care pot avea impactul cel mai direct si imediat asupra
implementãrii de cãtre statele membre a Strategiei revizuite
din domeniul Pietei Muncii;
c) identificarea reformelor cheie de pe piata muncii care trebuiesc implementate
la nivel national;
d) lansarea actiunii de întãrire a suportului Uniunii în
domeniul conoasterii, inovãrii si antreprenoriatului pentru a se
plasa competitivitatea în centrul preocupãrilor;
e) stabilirea termenelor pentru pentru reformele rãmase de implementat
din strategia de la Lisabona înainte de umrãtorul Consiliu
European de Primãvarã: cãi ferate, pietele energiei,
un singur cer european, piete financiare, piata achizitiilor, societatea
informationalã, agentiile de muncã temporalã, regulile
de securitate socialã transfrontierã, taxe la enegie, obligatiile
pentru daunele aduse mediului si schimbãrile de climã;
f) a oferit un rãspuns cuprinzãtor în problemele legate
de securitatea maritimã ca o consecintã a dezastrului Prestige;
g) a reînnoit obligatiile asumate pentru o mai puternicã coeziune
la nivelul Uniunii si a liderilor din uniune precum si pentru promovarea
dezvoltãrii durabile în lume.
Actiunile detaliate pentru atingerea obiectivelor de mai sus în urmãtoarele 12 luni sunt detaliate la Partea a II-a din Concluzii.
Tratatul de aderare
- ca urmare a încheierii cu succes a negocierilor cu Cipru, republica Cehã, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacã si Slovenia la Copenhaga în decembrie 2002, Consiliul European salutã eforturile considerabile fãcute de cãtre toti cei implicati pentru finalizarea Tratatului si Actului de Aderare pentru ca acesta sã poatã fi semnat la Atena la 16 aprilie 2003;
- rezultatul pozitiv al recentului referendum din malta cu privire la aderare este un important prim pas pe drumul spre o Europã lãrgitã a pãcii, democratiei, stabilitãtii si prosperitãtii.
Irak
Odatã cu începerea conflictului militar, suntem în fata unei noi situatii. Speranta noastrã este ca acest conflict sã se termine cu un minimum de pierderi de vieti umane si de suferinte.
Cât
priveste Irakul:
- UE este atasatã integritãtii teritoriale, suveranitãtii,
stabilitãtii politice si perspectivei dezarmãrii totale si
efective a Irakului, precum si de respectul drepturilor omului fatã
de poporul irakian, inclusiv fatã de toate personale apartinând
minoritãtilor;
- Noi credm cã ONU trebuie sã joace un rol central atât
pe timpul cât si dupã terminarea acestei crize. Sistemul ONU
are o capacitate unicã si experienta practicã în coordonarea
asistentei în regiunile post-conflict. Consiliul de Securitate trebuie
sã dea ONU un mandat puternic pentru aceastã misiune;
- Trebuie sã facem fatã nevoilor majore umanitare care vor
rezulta din conflict. UE se angajeazã sã fie implicatã
activ în acest domeniu, în concordantã cu principiile
stabilite. Noi sustinem propunerea Secretarului General al ONU cu privire
la îndeplinirea necesitãtilor umanitare ale cetãtenilor
irakieni prin programul "petrol contra hranã";
- Dorim sã contribuim efectiv la conditiile care vor permite irakienilor
sã trãiascã în libertate, demnitate si prosperitate
sub un guvern reprezentativ care va trãi în pace cu vecinii
sãi si ca un membru activ al comunitãtii internationale. Consiliul
invitã Comisia si Înaltul Reprezentant sã exploreze
posibilitãtiile de ajutor din partea UE cãtre poporul irakian
pentru atingerea acestor obiective.
Cu privire
la planul regional:
- Ne exprimãm solidaritatea, si suntem gata sã ajutãm,
acele tãri care trebuie sã facã fatã unor probleme
si riscuri din cauza conflictului, inclusiv posibilul val de refugiati.
UE se va implica activ în promovarea stabilitãtii regionale;
- Cerem tuturor tãrilor din regiune sã se abtinã de
la actiuni care ar putea duce la cresterea instabilitãtii;
- Tãrile din regiune au, de asemenea, si o responsabilitate specialã
în domeniul prevenirii actelor de terorism;
- Vom continua sã lucrãm activ pentru revigorarea procesului
de pace în orientul mijlociu prin imediata publicare si implementare
a foii de parcurs stabilitã de Qvartet;
- Ne vom adânci dialogul nostru si cooperarea în toate domeniile
cu tãrile arabe si islamice.
În
plan international:
- Reafirmãm atasamentul nostru pentru rolul fundamental al ONU în
sistemul international, precum si pentru responsabilitatea primarã
a Consiliului de Securitate pentru mentinerea pãcii si stabilitãtii
pe plan international;
- Suntem determinati sã întãrim capacitatea UE în
domeniul PESC si PSAC;
- Rãmânem convinsi cã trebuie întãrit parteneriatul
transatlantic, care rãmâne o prioritate strategicã fundamentalã
pentru UE; iar pentru ajungerea la aceasta este nevoie de un dialog sustinut
cu privire laprovocãrile globale si regionale noi;
- Vom continua sã contribuim la întãrirea coalitiei
internationale împotriva terorismului;
- Ne vom intensifica munca în directia unei politici multilaterale
cuprinzãtoare, coerente si efective pentru prevenirea proliferãrii
armelor de distrugere în masã.
Obiectivele de mai sus sunt interconectate si complementare. Ele trebuie urmate în paralel, prin actiuni coordonate ale principalilor actori internationali. În acest spirit, este un imperativ absolut restaurarea unitãtii comunitãtii internationale.
Orientul Mijlociu
- Criza irakianã face cu atât mai necesarã rezolvarea si altor probleme ale regiunii;
- Conflictul israelo-palestinian, în special, rãmâne o cauzã de mare îngrijorare. Ambele pãrti trebuie sã actioneze cu maximum de retinere. Acestea sunt timpuri pentru negociere, compromis si reconciliere, nu pentru un cerc vicios al urii, confruntãrii si violentei;
- Repetãm întregul nostru suport pentru viziunea comunitãtii internationale a douã state ce vor trãi unul lângã altul în pace si securitate, pe baza frontierelor din 1967. Toti cei implicati împart o responsabilitate istoricã pentru transformarea acestei viziuni în realitate;
- "Foaia de parcurs" sprijinitã de Qvartet la 20 decembrie 2002 aratã calea cãtre ajungerea la o solutie finalã, cuprinzãtoare si justã. Trebuie publicatã si implementatã imediat, cu progrese paralele în domeniile securitãtii, politicii si economicului. Continuãm sã fim pregãtiti, împreunã cu Rusia, SUA si ONU, sã asistãm pãrtile în implementarea foii de parcurs;
- În acest spirit salutãm declaratia Presedintelui Bush de pe 14 martie care anuntã intentia sa sã punã în aplicare aceastã foaie de parcurs;
- Uniunea Europeanã salutã si sprijinã dezbaterea în desfãsurare din cadrul Autoritãtii Palestiniene si societãtii civile cu privire la reformele politice. Numirea unui prim ministru încredintat cu competente substantiale este un prim pas în aceastã directie si va da un impuls major procesului de pace. Vonsiliul European salutã semnarea, de cãtre Presedintele Arafat, a legislatiei care creeazã postul de prim ministru, ca si decizia acestuia de a-l numi în acest post pe Mahmoud Abbas;
- Uniunea va continua angajamentul sãu si cheamã toate pãrtile sã sprijine eforturile de reformã si reconstructie a Autoritãtii Palestiniene. Sunt necesare mãsuri urgente de aducere la un sfârsit a tragediei umanitare din teritoriile palestiniene;
- UE îsi repetã apelul adresat Israelului de a înceta poilitica de colonizãri. Aceasta constituie un obstacol pentru pace atâr pe termen scurt cât si pe termen lung. Israel trebuie sã contribuie efectiv la eforturile din directia reformei palestiniene. Toate pãrtile trebuie sã încerce sã stopeze violenta;
- Uniunea Europeanã nu a crutat si nu va cruta nici un efort pentru atingerea pãcii în Orientul Mijlociu, în beneficiul locuitorilor regiunii sar si pentru pacea si stabilitatea internationalã.
Balcanii Vestici
- Consiliul European condamnã în cei mai puternici termeni asasinarea primului ministru sârb Zoran Djundjic. Salutã numirea noilor guverne în Serbia si Muntenegru. Sprijinã în mod ferm determinarea noului prim ministru sârb, Zoran Zivkovic, de a urma politica promovatã de Zoran Djindjic, în special în ceea ce priveste lupta împotriva crimei organizate si coruptiei, democratizarea completã a structurilor de stat si deplina cooperare cu Tribunalul International pentru Fosta Iugoslavie;
- Pentru atingerea obiectivelor de mai sus, Consiliul oferã noii conduceri totalul suport al UE în direcftia implementãrii reformelor necesare;
- Consiliul sprijinã rapida aderare a Serbiei si Muntenegrului la Consiliul Europei;
- Viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul UE;
- Consiliul salutã în special preluarea de cãtre UE a operatiunilor militare din Macedonia de la forta NATO.
Cipru
- Consiliul European regretã cã eforturile Secretarului General ONU de a ajunge la un acord complet în problema cipriotã au esuat. Se cere în special pãrtii turce cipriote sã-se reconsidere pozitia;
Coreea de Nord
- Consiliul European cere Coreei de Nord sã se abtinã de la orice actiune care ar putea agrava si mai mult situatia.
Pentru Concluziile Summit-ului Primãvarã de la Bruxelles, apãsati aici pentru englezã si aici pentru francezã.
Sursã: europa.eu.int
