Integrarea economicã în UE a tãrilor neeuropene
Ascuns
undeva la mijlocul discursului rostit marti in fata parlamentului de la
Strasbourg de catre presedintele Comisiei Europene Romano Prodi se afla
un ambitios plan al Uniunii, care are toate sansele de a se concretiza in
urmatorii ani. Un plan care prevede expansiunea pietei interne europene
catre estul si sudul continentului, pornind de la Rusia, Ucraina, Belarus,
Moldova, inaintand catre Iordania, Liban, Libia, Egipt, Israel, Autoritatea
Palestiniana si oprindu-se la Maroc, Siria, Tunisia si Algeria.
Comisia Europeana propune astfel un proiect care vizeaza aprofundarea legaturilor
economice si politice cu tari din Africa de Nord, Orientul Mijlociu si fosta
Uniune Sovietica, toate vecine cu Uniunea in versiunea sa extinsa. "Cu
acest lant de state prietene, noi propunem sa intarim cooperarea, in cadrul
unui proces care sa ne permita in final sa beneficiem in comun de toate
mecanismele Uniunii Europene, cu exceptia institutiilor ei", a intarit
Romano Prodi in cadrul discursului sau despre "Starea Uniunii".
"Numai intr-o zona extinsa de stabilitate si prosperitate Europa poate
sa faca fata evenimentelor adesea ingrijoratoare de pe scena politica a
lumii si sa exploateze la maximum oportunitatile oferite de globalizare",
si-a argumentat pozitia Romano Prodi. De aceea, Comisia de la Bruxelles
invita state vecine sa isi deschida pietele Uniunii Europene, sa adopte
reglementari similare celor existente in statele membre si sa coopereze
cu acestea in domenii precum imigratia, prevenirea conflictelor, transporturi,
energie si investitii. Aceste terte tari vor avea de indeplinit cateva conditii
pentru a avea acces la privilegiile de a face parte din piata interna europeana.
Trebuie sa demonstreze ca fac progrese pentru a implementarea unor reforme
de baza politice, economice si institutionale.
Nici una dintre aceste state nu trebuie sa isi faca iluzii ca ar putea adera
la Uniunea Europeana, ca vor avea statut de membru. Este vorba doar de un
parteneriat strategic ce implica extinderea pietei unice in afara granitelor
Uniunii pentru beneficiul ambelor parti. "In ultimul deceniu, cel mai
de succes instrument pe care Uniunea l-a folosit in politica externa a fost
promisiunea aderarii. Acum, aceasta politica nu se mai sustine", a
subliniat in cadrul interventiei sale din Parlamentul European comisarul
pentru Relatii Externe Chriss Patten. Acest instrument se mai aplica doar
in cazul Romaniei si al Bulgariei, care sunt asteptate sa devina membre
la scurt timp dupa primele 10 state candidate care indeplinesc deja conditiile
de aderare. Se va mai aplica si in cazul Balcanilor de vest, Croatia depunandu-si
deja candidatura pentru a face parte din Uniunea Europeana, a accentuat
Chriss Patten.
Acesta este planul la care diplomatii de la Bruxelles se gandesc de multa
vreme si pentru realizarea caruia au fost demarate deja demersurile necesare.
Ultimul exemplu in acest sens este vizita istorica facuta saptamana trecuta
de presedintele francez, Jacques Chirac, in Algeria, ocazie cu care cele
doua state au hotarat sa intareasca relatiile comerciale si politice. Este
un proiect care da masura modului in care Uniunea Europeana intelege sa
isi apropie si sa isi transforme in aliate regiuni fierbinti precum Orientul
Mijlociu sau zone strategice precum Africa de Nord.
Irakul
si starea Uniunii
Discursul lui Romano Prodi privind "Starea Uniunii" a fost important si din alt punct de vedere: a abordat direct problema spinoasa a divergentelor dintre statele membre si candidate. "Unul dintre putinele merite ale crizei irakiene este acela ca ne constrange la o dezbatere fara false pudori despre esenta existentei noastre in comun", a inceput pledoaria presedintele Comisiei de la Bruxelles. In acest punct, Europa trebuie sa stabileasca exact ceea ce doreste, altfel va deveni "un simplu supermarket", si nu o putere mondiala. Din hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, Romano Prodi a lansat un nou apel catre Cei 15 pentru a "nu se resemna cu gandul ca o actiune comuna pe scena internationala este o chestiune mult prea dificila". "Cred ca in urmatoarele saptamani ne vom confrunta cu o criza foarte grava", a anticipat Prodi, "dar aceasta criza poate fi pentru noi oportunitatea de a arata ca institutiile comune functioneaza".
Sursã: Curentul
