Atentatele pun Europa in miscare
Liderii Uniunii Europene se vor reuni astazi si miine la Bruxelles pentru a relansa cooperarea europeana antiterorista, prioritatea numarul unu a summitului organizat la scurt timp de la atentatele singeroase din 11 martie de la Madrid, relateaza AFP. In mod paradoxal, premierul irlandez, Bertie Ahern, actualul presedinte al Uniunii, ar putea profita de solidaritatea aparuta in urma tragediei spaniole pentru a relua negocierile referitoare la Constitutia viitoarei Europe extinse, discutii intrerupte dupa esecul precedentului summit din decembrie. Dupa luni de blocaje, acordul privind Constitutia europeana pare sa aiba sanse de succes, avind in vedere numeroasele semnale pozitive din partea tarilor membre, dispuse sa-si depaseasca neintelegerile si sa ajunga la un compromis acceptabil pentru toata lumea.
Proiectul
de Constitutie propune ca majoritatea calificata in Consiliile de Ministri
sa fie reprezentata, incepind din 2009, de jumatate dintre statele membre,
care sa reprezinte cel putin 60 la suta din populatia UE. Pina la inceputul
acestui an, Spania si Polonia au respins categoric acest sistem, prin care
pierdeau ponderea obtinuta prin Tratatul de la Nisa (27 de voturi fiecare
dintr-un total de 321), aproape echivalenta cu a celor patru tari mari din
UE (Germania, Franta, Marea Britanie si Italia), care dispun de 29 de voturi.
Presedintia irlandeza a propus un compromis in legatura cu ponderea voturilor
in Uniunea extinsa, prin aprobarea deciziilor cu votul a 55 la suta dintre
state, care sa reprezinte 55 la suta din populatia UE.
Bombele au schimbat echilibrul politic
Infringerea conservatorilor spanioli la alegerile din 14 martie a schimbat datele problemei, deoa-rece viitorul premier spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, adopta un punct de vedere mult mai conciliant fata de partenerii europeni. Asa cum aprecia recent revista “The Economist”, atentatele de la Madrid “au remodelat politica europeana”. “Plecarea lui Aznar si a Partidului Popular vor modifica balanta puterii in UE”, afirma “The Economist”, adaugind ca aceasta situatie favorizeaza Franta si Germania, dar afecteaza Marea Britanie si Polonia. “O data cu disparitia lui Aznar, pilonul rival celui format de Franta si Germania s-a prabusit”, apreciaza revista, citind surse europene. In realitate, “pilonul rival” - format din Marea Britanie, Spania, Italia si Polonia - “pare mult mai slab” in momentul de fata. “Italianul Silvio Berlusconi, desi pro-american, are o reputatie de excentricitate si de implicare in afaceri neclare, ceea ce il transforma intr-un aliat ingrijo-rator”, considera “The Economist”, adaugind ca “Polonia este o tara saraca si este condusa de un guvern slab si instabil”. De aceea, noteaza analistii, n-a fost o surpriza cind guvernul polonez a sugerat ca ar putea adopta o pozitie mai flexibila in aceasta problema. In lupta impotriva hegemoniei franco-germane asupra sistemului de decizie in UE, Polonia a avut si sprijinul Maltei si Estoniei, insa guvernul de la Tallinn a anuntat saptamina trecuta ca Tratatul de la Nisa nu este prioritar pentru Estonia. Modificarea de ton a autoritatilor de la Varsovia s-a facut simtita dupa infringerea in alegeri a principalului aliat al Poloniei in Europa, premierul spaniol Jose Maria Aznar, fiind amenintata cu izolarea.
“Clauza de solidaritate” antiterorista
Unda de soc provocata de atacurile de la Madrid i-a determinat pe europeni sa se mobilizeze in lupta impotriva terorismului. Ministrii de externe din UE au finalizat ieri proiectul de declaratie finala a summitului, care va contine zece masuri, printre care numirea unui coordonator al luptei antiteroriste si adoptarea anticipata a “clauzei de solidaritate”, inscrisa in proiectul de Constitutie. In baza acestei clauze, statele din UE isi vor oferi reciproc asistenta, inclusiv prin mijloace militare, in caz de atac terorist. Ministrii de interne au pregatit terenul inca de vineri, cerindu-i Inaltului reprezentat UE pentru Politica Externa, Javier Solana, sa prezinte in sase luni un proiect privind formarea unei celule operationale pentru schimbul de informatii. Totusi, tarile care dispun de servicii de informatii puternice - Franta, Germania si Marea Britanie - “resping ideea unei agentii europene similare CIA, propunere care apartine Belgiei si Austriei. Este greu de gasit un acord in domeniul informatiilor. Trebuie protejate sursele, ceea ce este greu si pentru o singura tara”, a subliniat vineri ministrul francez de interne, Nicolas Sarkozy. O alta problema pusa in discutie este evitarea unei reactii dispro-portionate fata de amenintarea terorista care sa afecteze libertatile. “Europa nu este in razboi. Trebuie sa ne opunem energic terorismului, dar nu trebuie schimbat modul de viata”, a declarat simbata Solana.
Sursa: Evenimentul Zilei
