PRIMA PAGINA

Bruxelles-ul se plange ca estul Europei este un adevarat “desert feroviar si rutier”

 

La cinsprezece ani dupa caderea cortinei de fier, Europa de est ramane, in continuare, separata de Europa de vest de un “desert” rutier si feroviar care pune in pericol expansiunea economiei Uniunii Europene extinse, relateaza AFP. Daca includem si Romania si Bulgaria, care ar trebui sa adere la UE in 2007, necesitatile noilor membre sunt estimate de Bruxelles la 20.000 de kilometri de sosea si 30.000 de kilometri de cale ferata. Luand in calcul si porturile si aeroporturile, costurile se ridica la 100 de milioane de euro. Fostele tari comuniste din Europa centrala, care vor adera la UE la 1 mai anul acesta, inregistreaza de mai multi ani un proces de redresare economica sustinuta de investiitile realizate de companiile multinationale americane, europene si asiatice. Regiunea ofera mana de lucru calificata si relativ ieftina dar si o fiscalitate redusa. Cresterea economica puternica a generat, insa, o explozie a fluxului de marfuri catre vestul continentului. Fenomenul risca sa nu mai poata fi sustinut daca infrastructura nu este dezvoltata. La Bruxelles, Comisia Europeana a tras, deja, un semnal de alarma. “Decalajul dintre necesitati (in ceea ce priveste transporturile) si oferta de infrastructura va duce la un impas care va avea consecinte asupra competitivitatii Uniunii Europene”, avertiza, in iunie, Karel Van Miert, comisarul european al transporturilor. Raportul elaborat de Miert sublinia ca “extinderea va avea un efect accelerator asupra cresterii traficului, in special asupra celui feroviar” si recomanda constructia rapida a unor coridoare care sa traverseze cele zece viitoare state membre si care “sa fie legate, apoi, de reteaua transeuropeana a celor 15 tari actuale membre”.
Astfel, Polonia, care are o suprafata comparabila cu cea a Frantei, are, in prezent mai putin de 500 de kilometri de autostrada, echivalentul unui traseu Paris-Lyon. Reteaua feroviara invechita nu permite circularea cu o viteza mai mare de 100 de kilometri pe ora, cu exceptia unor tronsoane. Acest lucru a descurajat, deja, investitorii straini care aveau de gand sa porneasca afaceri in Polonia. Aceasta tara, care beneficia de fonduri europene de peste trei miliarde de euro, in perioada 2004-2006, intentioneaza sa acorde prioritate unei autostrazi care va lega regiunea de vest de cea de est. Autostrada va face parte din axa Berlin – Moscova, via Varsovia, a precizat ministerul polonez de resort.
In Cehia, absenta unei autostrazi care sa lege Praga de Viena a fost unul din principalele motive ale esecului unei candidaturi comune austro-cehe pentru gazduirea si organizarea campionatului de fotbal Euro-2000. Nici dupa patru ani, cele doua capitale, aflate la o distanta de 350 de kilometri, nu sunt legate de o autostrada.
Totusi, au fost inregistrate progrese. O autostrada care leaga Praga de frontiera germana va fi gata pana in 2006. Iar axa completa Viena-Praga urmeaza sa fie finalizata pana in 2009. Modernizarea principalelor axe feroviare din Cehia va fi finalizata, de asemenea, pana in 2005-2006, pentru a permite circularea trenurilor pe ruta Berlin-Praga-Viena cu o viteza de 160 de kilometri pe ora. Germania, care a finalizat aproape intraga retea de autostrazi catre est, intentioneaza sa investeasca inca doua miliarde de euro in 24 de proiecte internationale de autostrazi, cai ferate si canale catre Polonia si Cehia. Aceeasi evolutie se inregistreaza si in Austria, care intentioneaza sa investeasca in diverse proiecte de gen care sa asigure legatura cu Cehia, Slovacia si Ungaria. “Legaturile cu estul constituie o prioritate pentru politica de tansporturi a Austriei”, a declarat pentru AFP Helmut Kukacka, secretar de stat in ministerul de resort.
“Uniunea Europeana acorda un mare sprijin financiar tarilor in curs de aderare prin intermediul programului ISPA (instrument structural de pre-aderare)”, a explicat Joachim Schneider, un responsabil de la Bruxelles care se ocupa de retelele transeuropene. “Dupa extindere, aceste mijloace vor creste, de trei ori, prin intermediul fondurilor de coeziune acordate noilor tari membre”, a adaugat Schneider.

 

Sursa: Curierul National