|
Comisarul pentru extindere,
Günter Verheugen, a declarat în timpul
vizitei pe care a întreprins-o la Praga cã extinderea UE ar putea
fi întârziatã dacã electoratul irlandez se opune
din nou adoptãrii Tratatului de la Nisa.
În cursul aceleiasi vizite, comisarul a arãtat cã decretele
Benes adoptate de Cehoslovacia dupã cel de-al doilea rãzboi
mondial nu constituie un obstacol în calea aderãrii acestei tãri
la UE. Prin aceste decrete s-au expulzat etnicii germani din Cehoslovacia.
Milos Zeman, primul ministru ceh, si Günter Verheugen au declarat cã
aceste decrete "Apartin istoriei".
Revenind la Tratatul de la Nisa, trebuie subliniat cã acesta are un
rol exceptional în procesul de extindere. Astfel, cum cadrul comunitar
actual nu ar functiona viabil în cazul unei Uniuni lãrgite la
peste 20 de state membre, în 2000, dupã un summit maraton s-a
adoptat acest Tratat care trebuia sã modifice celelalte Tratate de
bazã ale comunitãtiilor, principalele sale prevederi fiind în
domeniul reformei institutiilor si a procesului de luare a deciziei. Procesul
de ratificare a acestuia de cãtre statele membre a decurs bine pânã
când electoratul irlandez l-a respins în cadrul unui referendum
si de atunci problema ratificãrii lui a rãmas în coadã
de peste. La vremea referendumului s-a motivat acest vot prin teama irlandezilor
cã statutul lor de tarã neutrã va fi lezat de prevederile
noului tratat în domeniul apãrãrii comune, dar, unii analisti,
au subliniat si teama existentã la nivelul populatiei vestice cu privire
la faptul cã o extindere masivã cãtre est ar redirija
o mare parte din fondurile de ajutor de la UE cãtre tãrile noi
aderente de la acelea care primesc în acest moment în principal
aceste fonduri, printre care, pe primele locuri, se situeazã si Irlanda.
De altfel, Irlanda este singurul stat din UE în care procesul de ratificare
a Tratatului implicã si o consultare pe calea referendumului, asa cã
nu prea stim ce s-ar fi întâmplat dacã mai ulte state ar
fi avut prevãzutã o astfel de procedurã...