|
Într-un comunicat de la MIE se aratã cã:
Vineri, 19 aprilie a.c.,
în cadrul Conferintei de Aderare România-Uniunea
Europeana (UE), România a deschis douã capitole de negociere
cu Uniunea Europeanã -Justitie si afaceri interne” (capitolul
24) si
„Institutii” (capitolul 30) - si a inchis provizoriu douã
-„Institutii” si
„Politicã socialã si ocuparea fortei de muncã”
(capitolul 13) -.
„Faptul cã România a reusit sã negocieze capitolul
referitor la
„Institutii” odatã cu celelalte state candidate la UE, este
un semnal
încurajator cã tara noastrã este inclusã în
procesul de extindere cu 12
state candidate, asa cum s-a solicitat si cum a afirmat si la Timisoara
comisarul pentru extindere, dl. Gunther Verheugen. Închiderea acestui
capitol aratã cã România are un loc clar, bine stabilit
în viitoarea
Uniune Europeanã extinsã.” a arãtat dl. Vasile Puscas,
negociator sef cu
UE, ministru delegat, la finalul conferintei.
La capitolele negociate în cadrul acestie Conferinte de Aderare, România
nu solicitã perioade de tranzitie si se angajeazã sã
aplice acquis-ul
comunitar pânã la data aderãrii la UE.
Pana în prezent, România a deschis 24 de capitole de negociere,
dintre
care a închis 11 si a transmis Consiliului UE documentele de pozitie
pentru toate cele 30 de capitole.
România sperã sã deschidã toate capitolele de negociere
pânã la sfârsitul
acestui an si sã închidã toate capitolele pânã
cel târziu în 2004.
În ceea ce priveste capitolul Institutii, în comunicat se aratã urmãtoarele:
Acest capitol se referã
la acceptarea prevederilor Tratatului de la Nisa, respectiv a anexei II a
Tratatului, care constituie în fapt o declaratie prin care este fixatã
pozitia comunã a statelor membre pentru negocierile de aderare privind
Capitolul 30. Acest capitol se referã la rolul si ponderea pe care
le vor juca statele candidate în institutiile Uniunii Europene, într-o
Europã extinsã la 27 de membri.
Uniunea Europeanã este fondatã pe un sistem institutional unic
în lume. Axa directoare a acestui sistem este datã de consimtãmântul
statelor membre de a delega din suveranitate în profitul unor institutii
independente, care reprezintã în acelasi timp interesele comunitare,
nationale si ale cetãtenilor si de a primi, în acelasi timp,
atribute ale suveranitãtii (ex. utilizarea fondurilor structurale).
Institutiile
europene functioneazã pe baza votului majoritar, cu exceptia Consiliului,
a cãrui functionare este fondatã pe principiul consensului si
care decide prin vot majoritar doar într-un numãr limitat de
cazuri
–
Reprezentarea României în institutiile UE:
o Parlamentul European - României îi revin (dupã alegerile
din 2004) 33 locuri din 732.
o Consiliul - România are alocate 14 voturi din 345, începând
din 1 ianuarie 2005. Majoritatea calificatã necesarã votã
rii este de 255.
o Comisia - La fel ca si celelalte viitoare state membre, România are
alocat 1 loc în Comisie. Noii membri vor fi inclu si în compozitia
actualei Comisii, pânã la terminarea mandatului, numãrul
total al acestora fiind stabilit prin decizie unanimã a Consiliului,
dupã ratificarea Tratatului de Aderare;
se aplicã începând cu mandatul din 2005. Reprezentarea
de 1 comisar/stat membru este valabilã pânã când
UE atinge 27 de membri.
o Curtea de Justitie si Curtea de Primã instantã - România
va avea dreptul sã desemneze un judecã tor în CJ si cel
putin unul în CPI (nominalizat în acord cu guvernele Statelor
Membre). La cererea CJ, Consiliul, prin decizie unanimã, poate mãri
numãrul de Avocati Generali. Altfel,
România va fi integratã în sistemul actual de numire prin
rotatie a acestora.
o Curtea Auditorilor - România va fi reprezentatã de un membru
în Curte, numit cu majoritate calificatã de Consiliu, dupã
consultarea cu Parlamentul.
o Alte organisme stabilite prin Tratate:
o Comitetul Economic si Social - România va fi reprezentatã de
15 membri din totalul de 344.
o Comitetul Regiunilor - România va fi reprezentatã de 15 membri
din totalul de 344; acestia vor fi responsabili politic în fata electoratului
de la nivel regional sau local.
o Banca Central Europeanã - România va fi reprezentatã
în Consiliul General de cãtre Guvernatorul Bancii Nationale.
La momentul aderãrii României la moneda unicã , acesta
va deveni si membru al Consiliului Guvernatorilor.
o Banca Europeanã de Investitii - Romania va deveni actionar al Bãncii,
reprezentatã în Consiliul Guvernatorilor decã tre 1 membru
si de cãtre un numãr adecvat de Directori sau Adjuncti în
Consiliul Director, compozitia si functionarea acestuia putând fi modificate
de Consiliu.
o Regimul lingvistic- Limba românã va fi una dintre limbile
oficiale ale UE
o Serviciul Public European- Conditiile de angajare a oficialilor si a altor
functionari publici ai UE se vor aplica si românilor
Uniunea Europeanã va reveni asupra acestui capitol la finalul negocierilor,
pentru a clarifica eventualele probleme apã rute pe parcurs (dat fiind
cã fiecare capitol, pentru toate statele candidate, este închis
doar provizoriu pânã la finalizarea negocierilor pentru toate
capitolele).