Detalii privind capitolul închis provizoriu

 

Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:

"România a închis provizoriu capitolul de negociere „Libera circulatie a capitalurilor” în cadrul conferintei de aderare România-UE, care a avut loc la Bruxelles în 7 aprilie 2003. Delegatia româna a fost condusa de Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE, dl. Vasile Puscas.

Pentru acest capitol, România se angajeaza sa aplice acquis-ul comunitar pâna în 2007, data aderarii la Uniunea Europeana, cu exceptia unor perioade de tranzitie. România a obtinut doua perioade de tranzitie: de 7 ani pentru achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii UE si Spatiul Economic European si de 5 ani pentru achizitia asupra terenului pentru resedinta secundara de catre cetatenii din UE.

În ceea ce priveste aceste perioade de tranzitie, dl. Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu UE, a aratat: „Am solicitat aceste perioade de tranzitie dupa consultari cu toate partidele parlamentare, patronatele si sindicatele pentru a nu crea probleme pentru piata funciara, în conditiile în care exista un decalaj între pretul de achizitionare a terenurilor în România si Uniunea Europeana. Consideram ca, la finalul acestei perioade de tranzitie, orice posibile distorsiuni ale pietei vor disparea. În plus, în conditiile în care actuala legislatie permite achizitionarea de terenuri pentru persoanele juridice române, cu capital integral sau partial strain, piata funciara are stabilitate si nu exista pericole de distorsiuni, asa cum au aratat-o si analizele institutiilor specializate. În ceea ce priveste alte prevederi ale capitolului, România nu a solicitat perioade de tranzitie, deoarece s-a considerat ca alinierea la legislatia comunitara si liberalizarea circulatiei capitalurilor ar accelera investitiile pe piata româneasca”.

Documentul de pozitie al României mai cuprinde prevederi referitoare la: miscarile de capital si sistemele de plati, transferurile de credit transfrontaliere si prevenirea spalarii banilor, platile electronice, investitiile straine etc. Pentru toate acestea, România s-a angajat sa aplice legislatia europeana pâna în 2007, la data aderarii la UE.

La închiderea provizorie a acestui capitol de negociere, dl. Vasile Puscas, Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE a aratat ca: „Închiderea negocierilor pentru capitolul „Libera circulatie a capitalurilor” este extrem de importanta pentru România deoarece marcheaza faptul ca au fost realizate reforme si exista o strategie clara pentru integrarea în piata unica europeana, definita prin cele patru libertati de circulatie (a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor). Închiderea acestui capitol de negociere este fundamentala pentru obtinerea statului de economie de piata functionala în cursul acestui an. În cursul anului 2003, dorim sa închidem provizoriu si celelalte trei capitole de acquis referitoare la libertati si sa avansam substantial spre închidere la alte capitole de negociere, esentiale pentru economia de piata functionala, cum sunt „Impozitarea”, „Controlul financiar”, „Energia”, „Transporturile” etc. De asemenea, dorim sa înregistram progrese si la capitolele „Justitie si afaceri interne”, „Protectia mediului”, „Politici regionale”, care sa ne permita aderarea la UE la data propusa atât de România, cât si de Uniunea Europeana: 2007”.

România a deschis toate capitolele de negociere (30, capitolul 31 –„Diverse” negociindu-se în faza finala, în cazul în care mai ramân probleme în discutie). Pâna în prezent, dintre capitolele deschise, au fost închise provizoriu 17 capitole.

Anexa

Ce a obtinut si la ce s-a angajat România în negocierile de aderare la Uniunea Europeana privind Libera circulatie a capitalurilor
Negocierile la Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor au fost deschise în cadrul Conferintei de aderare România – UE din 12 iunie 2001.

Pozitia României privind aplicarea legislatiei comunitare pentru acest capitol de negociere

România accepta integral acquis-ul comunitar privind capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor, în vigoare la data de 30 iunie 2002 si se angajeaza sa ia masurile necesare pentru implementarea efectiva a acestuia pâna la data aderarii.

România a solicitat si a obtinut urmatoarele perioade de tranzitie:

- 7 ani perioada de tranzitie pentru achizitionarea de teren agricol, paduri si teren forestier de catre cetatenii UE si SEE (Spatiul Economic European) ;
- 5 ani perioada de tranzitie pentru dobândirea dreptului de a cumpara teren pentru resedinta secundara de catre cetatenii din UE.
-
Liberalizarea miscarilor de capital

România s-a angajat sa liberalizeze gradual miscarile de capital pâna la data aderarii la UE. Obiectivul principal urmarit îl constituie încheierea procesului de liberalizare pâna la data aderarii, cu exceptia perioadei de tranzitie solicitate. Liberalizarea graduala presupune, în principal, urmatoarele etape:

- pâna la finele anului 2001, liberalizarea investitiilor directe si imobiliare ale rezidentilor în strainatate, datorita impactului redus al acestor operatiuni asupra balantei de plati;
- pâna la finele anului 2002, liberalizarea miscarilor de capital legate de derularea contractelor de asigurari de viata si de credit;
- în perioada 2002-2004, liberalizarea graduala a celorlalte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale. Este de mentionat faptul ca iesirile de capital generate de operatiuni cum sunt achizitionarea de catre rezidenti de valori mobiliare sau de unitati ale organismelor de plasament colectiv straine si admiterea acestor instrumente pe pietele de capital nationale sunt programate a fi realizate în a doua parte a intervalului, avându-se în vedere necesitatea asigurarii timpului necesar pregatirii, din punct de vedere institutional, a autoritatilor implicate;
- pâna cel târziu la momentul aderarii, liberalizarea fluxurilor de capital pe termen scurt, cu influenta semnificativa asupra politicii monetare; aceasta este în strânsa legatura cu realizarea obiectivului de consolidare a stabilitatii mediului macroeconomic.

Pâna în prezent, România si-a îndeplinit angajamentele referitoare la liberalizarea operatiunilor de capital, aferente anilor 2001-2003.

În conformitate cu Circulara BNR nr.26/20.11.2001, au fost liberalizate investitiile directe si imobiliare ale rezidentilor în strainatate, miscarile de capital cu caracter personal si alte miscari de capital, miscarile de capital legate de derularea contractelor de asigurare si a celorlalte fluxuri de capital cu influenta semnificativa asupra economiei reale, operatiunile de capital privind creditele si împrumuturile financiare acordate pe termen mediu si lung de rezidenti nerezidentilor.

Investitii straine

În ceea ce priveste eliminarea restrictiilor existente la investitiile directe ale nerezidentilor, România a început eliminarea acestora conform calendarului asumat în cadrul negocierilor.

Astfel, din Legea Minelor nr. 61/1998 au fost eliminate prevederile conform carora un titular de licenta trebuie "sa utilizeze cu prioritate, în executarea activitatilor miniere, forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare".

A fost, de asemenea, eliminata prevederea conform careia pentru atribuirea concesiunilor este necesara “angajarea de antreprenori români si folosirea de materiale si produse fabricate pe plan local, propuse de ofertant” din Anexa Nr.1 a HG nr. 216/1999, precum si cerinta de certificat de cunoastere a limbii române pentru cetatenii straini din Ordinul nr 170/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism.

Din punct de vedere institutional, pentru atragerea si mentinerea capitalului strain în economia nationala a fost creata, în 2002, Agentia Româna pentru Investitii Straine.

Regimul de proprietate asupra terenurilor

România va amenda Constitutia înainte de data aderarii, astfel încât sa fie eliminata prevederea conform careia „cetatenii straini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor”.

În prezent, persoanele fizice sau juridice straine au posibilitatea, potrivit legislatiei române în vigoare, de a constitui persoane juridice române (cu capital integral sau partial strain), aceste persoane juridice putând, astfel, dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

România va liberaliza, înainte de aderare, achizitionarea de teren în scopul construirii primei resedinte sau pentru investitii directe, cu exceptia terenurilor agricole si forestiere.

De la data aderarii, muncitorii sau persoanele liber-profesioniste (persoane fizice care desfasoara activitati economice în mod independent) din UE si cetatenii din SEE (Spatiul Economic European), care sunt rezidenti în România, vor beneficia de aceleasi drepturi ca si cetatenii români. Fermierii liber-profesionisti vor fi exclusi din sfera perioadei de tranzitie si nu vor face subiectul unor proceduri diferite fata de cetatenii români.

Sistemele de plati si transferurile de credite transfrontaliere

Regulamentul BNR nr. 4/2002 reglementeaza, conform normelor europene, principiile si organizarea platilor prin carduri de catre societatile bancare.

Pentru armonizarea sistemelor de plati nationale cu cele comunitare este necesara stabilirea institutiei care se va ocupa de rezolvarea disputelor dintre consumatori de servicii financiare si institutiile care realizeaza transferurile de credite transfrontaliere.

Preluarea acquis-ului comunitar se va realiza prin emiterea, în 2003, a unei legi speciale care sa acorde Bancii Nationale a României calitatea de institutie competenta în rezolvarea plângerilor legate de transferurile de credite transfrontaliere.

România a adoptat în 2002 mai multe legi privind piata mobiliara, respectiv: Legea nr.525/5.08.2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, precum si Legea nr.513/24.07.2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.

Actiunea nominativa de control („actiunea de aur”)

În ceea ce priveste actiunea nominativa de control, România s-a angajat sa transforme actiunile nominative de control incompatibile cu acquis-ul comunitar în actiuni comune, pâna la sfârsitul semestrului I 2003.

Combaterea spalarii banilor

În domeniul combaterii spalarii banilor, legislatia româneasca în domeniu este în conformitate cu Recomandarile GAFI privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. România a adoptat (prima directiva referitoare la prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spalarii banilor si Recomandarea GAFI asupra spalarii banilor si combaterii finantarii terorismului) si s-a angajat sa aplice, pâna la sfârsitul semestrului I 2003, prevederile celei de a II a Directive 2001/97 împotriva spalarii banilor. De asemenea, ratificarea în august 2002 a Conventiei europene asupra spalarii banilor, perchezitiei, sechestrarii si confiscarii reprezinta un progres important în alinierea legislatiei nationale cu acquis-ul în domeniu.

Din punct de vedere institutional, Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor este operational.

Ce prevede acquis-ului comunitar pentru capitolul de negociere Libera circulatie a capitalurilor

Piata unica reprezinta cea mai importanta realizare a Uniunii Europene, având la baza cele patru libertati fundamentale - libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor. Renuntarea la barierele în calea celor patru libertati este un proces gradual care continua si în momentul de fata, Comisia Europeana monitorizând constant noile reglementari, regulamente si practici nationale pentru a se asigura ca ele nu impun noi restrictii în calea acestor libertati.

În ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, Actul Unic European (1986) a prevazut liberalizarea operatiunilor de plati, împrumuturilor si investitiilor, suprimându-se, în acest fel, restrictiile privind miscarea capitalurilor (din punct de vedere cantitativ al operatiunilor bancare si al instrumentelor de plata). Liberalizarea totala a circulatiei capitalurilor a fost realizata, în principal, ca urmare a Tratatului de la Maastricht (1992) care stipuleaza completa liberalizare a miscarilor de capitaluri, ca o preconditie pentru introducerea monedei unice în Uniunea Europeana. Pâna la aceasta data, controlul miscarilor de capital a reprezentat un instrument de politica macroeconomica, în caz de dezechilibre ale balantelor de plati, pentru cele mai multe State Membre.

Baza regimului actual este reprezentata de interzicerea stricta a controlului miscarilor de capital si a controlului cursului valutar între statele membre ale UE.

Acquis-ul comunitar, în domeniul liberei circulatii a capitalurilor, se bazeaza pe prevederile Tratatului Comunitatii Europene (TCE), precum si pe o serie de directive, recomandari si comunicari care pot fi structurate astfel:

Miscarile de capital si sistemele de plati

Articolele 56-60 din Tratatului Comunitatii Europene reprezinta baza legala pentru libera circulatie a capitalurilor. Chiar daca Tratatul CEE prevede abolirea restrictiilor liberei circulatii a capitalurilor, exista si cazuri specifice (crize temporare, perturbari ale schimbului valutar, instabilitate politica grava), în care o tara membra poate suspenda temporar (6 luni) circulatia libera a capitalurilor fata de tari terte, dar nu fata de un alt stat membru al Uniunii Europene.

Alte directive si comunicari ale comisiei definesc diferitele tipuri de miscari de capitaluri, furnizeaza clarificari suplimentare pentru articolele din Tratat referitoare la miscarile de capitaluri, sau contin prevederi referitoare la platile electronice, sistemele de plati, respectiv mijloacele de plata electronica. Tot la acest capitol de acquis este reglementata asistenta financiara pe termen mediu, în cazul dificultatilor ce ar putea fi întâmpinate de unele State Membre în echilibrarea balantei de plati.

Transferurile de credit transfrontaliere si prevenirea spalarii banilor

Mai multe directive comunitare reglementeaza tranzactiile transfrontaliere referitoare la liberalizarea creditelor externe mici (pana la 50.000 EURO), stabilind si cerintele minime pentru a asigura un nivel adecvat de informare a clientilor, finalitatea decontarii în sistemele de plati si valori mobiliare sau împiedicarea folosirii institutiilor financiare si de credit în scopul spalarii veniturilor provenite din activitati criminale. "