Extinderea - sfirsitul Europei unite

 

Extinderea Uniunii Europene cu zece state din centrul si estul continentului reprezinta o actiune ambitioasa, care pune capat existentei Europei asa cum a fost perceputa pina in prezent, apreciaza revista “Newsweek”. Problema pe care si-o pun analistii la ora actuala este cum va functiona noul organism, existind unele voci care sustin ca marea extindere ar putea marca “inceputul sfirsitului” Europei
Potrivit unui diplomat german, viitoarea Europa ar putea semana cu vechea Europa, dominata de diviziuni. “Timp de jumatate de secol, Europa s-a dedicat inlaturarii diviziunilor si crearii unei politici si economii comune. Europa viitorului se va indeparta de aceste idealuri. In loc sa adopte o pozitie comuna, traiectoria UE se va indrepta spre trecut”, a precizat diplomatul german, care crede ca, pe viitor, statele din Europa ar putea considera momentul actual drept ”epoca de aur” a Uniunii si 1 mai ca fiind data care marcheaza “inceputul sfirsitului Europei”.

Sfirsitul perceperii Europei ca “Occident”

“Daca vreti sa vedeti care va fi viitorul Europei, priviti spre est”, a declarat directorul cotidianului “Le Monde”, citat de “Newsweek”. Pina acum, UE a fost o institutie exclusiv occidentala, ale carei interese traditionale se aflau in aria de actiune a NATO. Extinderea “va muta centrul de greutate al vechiului continent spre est”, iar problemele statelor est-europene vor deveni si ale UE, a argumentat el.

Sfirsitul influentei SUA in Europa

Dupa al doilea razboi mondial, Statele Unite au fost considerate o putere pe plan european. Administratia de la Washington a avut initiativa crearii NATO si a elaborat Planul Marshall, care a pus bazele integrarii europene.Tensiunile transatlantice determinate de razboiul din Irak reprezinta doar unul dintre semnele ca Europa si SUA au ales cai diferite. Dupa incheierea razboiului rece, interesul strategic al americanilor s-a indreptat spre Orientul Mijlociu si Asia.

Sfirsitul coeziunii UE

Membrii UE au dorit intotdeauna o organizatie solidara, care sa le ofere ajutor si sa le sustina interesele. Faptul ca aceasta solidaritate europeana este pe cale de disparitie este demonstrat de revolta Frantei si Germaniei fata de Pactul de Stabilitate, care limiteaza independenta fiscala a statelor membre. Aceste tari, carora li s-a alaturat Marea Britanie, au reafirmat importanta rolului guvernelor nationale in politicile sociale si in relatiile externe. “Ceea ce incepe acum este sfirsitul Europei”, a apreciat Tony Judt, director al Remarque Institute de la Universitatea din New York. In opinia sa, noua Europa va fi nevoita sa concilieze cetateni foarte diferiti, sa gaseasca un echilibru intre bogatie, saracie, identitate nationala. Pentru noua Europa “va fi o era de discordie si ciocniri ale civilizatiilor in cadrul statelor si comunitatilor”, a conchis analistul citat.

Polonia vine in UE cu someri si pretentii

Polonia, cea mai mare tara care va adera la uniunea Europeana la 1 mai, face eforturi pentru a reduce deficitul bugetar si a adopta moneda europeana, dar se confrunta inca cu cea mai mare rata a somajului dintre cele zece state care vor deveni peste citeva zile membre UE.
Economia poloneza a inregistrat o crestere cu 3,7 procente anul trecut, comparativ cu doar 1,4 a in 2002, iar guvernul de la Varsovia a promis pentru acest an o crestere de cel putin cinci procente. Cu ajutorul politicii monetare riguroase impuse de Banca Nationala, inflatia a ramas sub control, la 1,7a anul trecut, in timp ce productia industriala a crescut cu 8,7 procente in 2003 comparativ cu 2002. In schimb, situatia de pe piata fortei de munca ramine ingrijoratoare, avind in vedere ca 20,6a din populatia activa nu are un loc de munca. Rata mare a somajului are drept cauza aplicarea reformelor necesare pentru aderarea la UE, respectiv restructurarea a sute de mii de locuri de munca din industria miniera, siderurgica si navala.
Desi Polonia si-a propus sa treaca la moneda europeana in 2009, specialistii in economie sint destul de pesimisti in aceasta privinta, deoarece deficitul bugetar a fost anul trecut de peste 9,5 miliarde de euro, iar datoria publica a ajuns la 51a din PIB.

Investitorii ocolesc Polonia

Analistii economici afirma ca de vina este si lipsa investitiilor directe, oprirea procesului de privatizare si lentoarea restructurarii industriei grele. Cu investitori straini care se pling permanent din cauza birocratiei, din cauza proastei infrastructuri si a salariilor mari, Polonia a pierdut multe investitii in favoarea vecinilor sai din Europa de Est. Cea mai recent exemplu este decizia companiei sud-coreene Hyundai Motor Group, care a ales Slovacia in locul Poloniei, pentru o noua baza de productie in Europa.
Intre 1989, cind Polonia a scapat de comunism si s-a indreptat spre economia de piata, si iunie 2003, investitiile straine au ajuns la 68,3 miliarde de dolari. Franta se afla pe locul intii in topul investitorilor cu 12,52 de miliarde de dolari, urmata de Olanda - cu 8,9 miliarde de dolari si Statele Unite - cu 8,28 miliarde de dolari.

 

Sursa: Evenimentul Zilei