Migratia fortei de munca, benefica tarilor din Europa de Vest

 

Statele vest-europene bogate nu au decat de castigat de pe urma deschiderii granitelor catre emigrantii calificati, se arata intr-un nou studiu economic citat de BBC. Economistii Helena Marques si Hugh Metcalf au calculat impactul migratiei de la est la vest a fortei de munca in urma extinderii Uniunii Europene. Intr-un raport prezentat saptamana trecuta in cadrul reuniunii Royal Economic Society, cei doi au precizat ca veniturile si productia din vest vor creste si nu vor scadea dupa cum se tem multi. Pe de alta parte, cei doi economisti avertizeaza ca zona saraca din sudul Europei va avea cel mai mult de suferit.
Cea mai importanta apreciere facuta in lucrarea celor doi (numita “Extinderea spre est a pietei unice europene: comert sectorial si efecte reale asupra veniturilor”) este ca migratia fortei de munca inalt calificata va creste nivelul de trai. Afirmatia vine in contradictie cu declaratiile politicienilor si a altor economisti. Autoritatile din tarile bogate au sustinut mult timp migratia libera a fortei de munca in anumite sectoare cheie cum ar fi asistenta medicala sau educatia. Pe de alta parte au existat multe voci care au combatut aceasta politica de teama efectelor pe care migratia nelimitata a fortei de munca le-ar avea asupra muncitorilor din tarile de destinatie. Aceasta politica este gandita pe termen scurt, sustin cei doi economisti Marques si Metcalf. Potrivit modelului lor, prezenta mai multor muncitori calificati va fi benefica acelor ramuri industriale “sofisticate” care genereaza venituri mari pentru cele mai importante economii europene. Companiile de mare importanta vor investi in tarile care pot furniza forta de munca inalt calificata avand in vedere ca aceste industrii – tehnologie, farmaceutice, telecomunicatii etc – sunt dependente de capitalul uman.
In mare, dupa cum au calculat cei doi economisti, veniturile din tarile bogate din nordul Europei vor creste cu pana la 5,6 la suta daca se va permite migratia fortei de munca din est catre vest.

Spania, Italia si Grecia, cele mai grav afectate

Totodata, zona de sud a Europei va avea mult de suferit. Ramurile industriale din Spania, Italia si Grecia tind sa aiba o valoare din ce in ce mai scazuta, prioritatea companiilor care investesc aici fiind mai degraba costul si nu calitatea fortei de munca. Prezenta intensificata a fortei de munca inalt calificate va afecta companiile locale. In acelasi timp, aceasta forta de munca tinde sa plece spre zona de nord a Europei, care are o economie aflata in continua expansiune. Rezultatul de ansamblu ar putea fi o scadere de pana la 8,7 la suta a veniturilor. In consecinta, noteaza cei doi autori, prioritatea politicii de imigratie de dupa extinderea Uniunii Europene ar trebui sa fie intarirea economiilor din sudul regiunii si nu ridicarea unor bariere in calea fluxului fortei de munca catre nord.
Studiul nu este nici pe departe definitiv. Asa cum se intampla de obicei in cazul studiilor economice, modelul utilizat este artificial. Se ia in calcul numai migratia fortei de munca dinspre noile state membre UE din estul Europei. De asemenea, modelul utilizat de cei doi economisti ia in considerare numai muncitorii calificati (cei care detin o diploma), ignorand in acelasi timp imigratia de masa de care se tem autoritatile. Imigratia pe scara larga a muncitorilor necalificati va ajuta la ocuparea locurilor de munca “nepretentioase” din tarile bogate.
Spre deosebire de scenariul utilizat in raportul Marques-Metcalf, un influx de forta de munca necalificata nu inseamna neaparat o crestere economica, ci poate fi considerat, de unii analisti, drept un cost.
Doua miliarde de euro, trimisi anual in tara de romanii care lucreaza peste hotare
Migratia fortei de munca din Romania a inceput in urma cu 14 ani prin asa-numitul „comert cu valiza” catre Polonia si Iugoslavia, dupa care au urmat ofertele de munca venite din Israel, Germania si Italia. Conform unor studii de specialitate, cel mai mare flux de migratie internationala catre Italia provine din Moldova. Rezultatele recensamantului realizat anul trecut (scaderea populatiei Romaniei cu un milion de persoane) au scos la iveala posibilitatea ca o parte dintre cei care muncesc in strainatate sa nu fie inregistrati (ilegal).
Potrivit unui sondaj recent, aproape doua miliarde de euro intra anual in tara datorita transferurilor de valuta ale muncitorilor romani din strainatate. In luna aprilie, aproape un milion de romani se aflau, legal sau ilegal, la munca in strainatate. Conform datelor preliminare ale sondajului, 12 la suta dintre gospodariile din Romania aveau luna trecuta cel putin un membru plecat la munca in afara tarii, cu forme legale sau nu, trimitand bani familiilor lor.

 

Sursa: Curierul National