Sprijinirea financiara a regiunilor europene defavorizate, sub semnul intrebarii

 

Suedia si Olanda au formulat o propunere ce vizeaza intreruperea alocarii de fonduri europene pentru tarile sarace din grupul de 15 actuale membre ale Uniunii Europene, informeaza Euobsever. Ideea a fost avansata in cadrul unei intalniri neoficiale a ministrilor de finante din UE si se situeaza in asentimentul tarilor care considera ca trebuie sa aloce fonduri prea mari pentru bugetul Uniunii. Suedia si Olanda sunt doua din cele sase tari (alaturi de Marea Britanie, Franta, Germania si Austria) care au adresat o scrisoare lui Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene (CE), in care solicitau limitarea bugetului UE la unu la suta din venitul national brut (VNB). In prezent, contributia membrelor Uniunii Europene la bugetul comunitar este de 1,24 la suta din VNB. Prodi a ignorat, insa, acesta solicitare, anuntand un buget de aproape 900 de miliarde de euro pentru perioada in discutie, starnind un adevarat conflict intre Comisia Europeana si principalii contribuabili.

Suedia: Regiunile sarace ar trebui sprijinite de tarile din care fac parte

O sursa apropiata guvernului suedez a precizat ca daca actualele state membre ar finanta propriile regiuni sarace, dupa extinderea UE, bugetul ar putea fi limitat la unu la suta, fara a afecta celelalte categorii de cheltuieli. “Este de datoria actualelor state membre sa sprijine propriile regiuni”, a declarat sursa citata. In aceste conditii, regiunile sarace din viitoarele state membre vor beneficia de sprijin financiar. Se pare ca toti ministrii de finante au fost de acord ca principiul acordarii de ajutoare financiare pentru regiunile sarace din cele zece viitoare state membre UE ar trebui sa fie respectat. In prezent, regiunile din cele 15 tari membre UE al caror produs intern brut (PIB) este mai mic de 75 la suta din media comunitara se califica pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii. Dupa intai mai, media PIB-ului din Uniunea Europeana va scadea, ceea ce inseamna ca 17 regiuni (in special din sudul Europei) nu vor mai indeplini conditiile impuse pentru a beneficia de sprijin financiar. Comisia propune ca ajutoarele destinate acestor regiuni sa fie eliminate gradual, in timp. Surse din cadrul Comisiei sustin ca Michel Barnier, comisar pe probleme de politica regionala, intentiona sa propuna ca aceste regiuni sa primeasca 85 la suta din actualul nivel de finantare, in 2007, procentul scazand pana la 60, in 2013.
Suedia si Olanda doresc, insa, ca finantarea sa fie intrerupta imediat dupa extinderea UE, ideea incadrandu-se in politica regionala de “renationalizare”. Comisia Europeana nu agreaza, insa, ideea de reducere a bugetului comunitar de unu la suta. Michaele Schreyer, comisar european pe probleme de buget, a declarat ca “in toata istoria perspectivelor financiare (bugetul UE multianual) nu a existat niciodata un nivel de unu la suta”.

Elvetia nu mai aloca fonduri tarilor sarace care vor adera la UE

Elvetia va reusi sa reinnoiasca acordurile comerciale cu autoritatile de la Bruxelles fara a aloca nici un franc pentru extinderea Uniunii Europene, noteaza cotidianul norvegian Nationen, citat de EUobserver. Atat Comisia Europeana cat si partea suedeza au confirmat informatia, mai precizeaza publicatia norvegiana. Anuntul a atras atentia Norvegiei, deoarece cetatenii acestei tari au fost obligati sa plateasca 1,7 miliarde de coroane (210 milioane euro) pe an intre 2004 si 2009, in schimbul incheierii acordului privind accesul la piata interna a Uniunii extinse. Astfel, Norvegia a devenit cel mai mare contribuabil la extinderea Uniunii Europene, suma platita pe cap de locuitor fiind mai mare decat in oricare din celelalte membre UE.
Elvetia a avut carti foarte bune in negocierile pe care le-a purtat cu autoritatile de la Bruxelles. Mare parte din bunurile transportate in Europa trec prin aceasta tara. Mai mult, bancile elvetiene si-au mentinut pozitia in ceea ce priveste secretul bancar, in ciuda presiunii exercitate de Uniunea Europeana. Relatiile Suediei cu Uniunea au la baza un acord privind comertul liber datand din 1972, cunoscut sub denumirea de Bilaterala 1. In iunie 2002, sapte noi acorduri au intrat in vigoare, reunite sub denumirea Bilaterala 2. In curand se va ajunge la un nou compromis (zece noi acorduri vor fi incheiate) denumit Bilaterala 3. Adrian Sollberger, purtatorul de cuvant al guvernului elvetian, a declarat pentru cotidianul Nationen ca acordul incheiat cu UE nu inseamna neaparat ca Elvetia va inceta sa mai sprijine tarile sarace din Europa de est. “Mult timp am sprijinit aceste tari. Atentia noastra privind politicile de dezvoltare s-a mutat de la tarile care vor deveni membre ale UE la alte state – cele din Balcani si fostele tari comuniste. Nu stiu daca ne vom reconsidera aceste prioritati”, a declarat Sollberger.

 

Sursa: Curierul National