|
Grecia se opune în
continuare unui eventual acord între UE si NATO în ceea ce priveste
folosirea de cãtre UE a facilitãtilor NATO pentru punerea în
practicã a misiunilor de mentinere a pãcii care vor avea loc
în cadrul politicii comune a UE în domeniul apãrãrii.
Veto-ul Greciei este motivat de faptul cã aceastã tarã
se teme cã acest eventual acord va face ca Turcia, tarã membrã
NATO dar nemembrã UE, va avea un cuvânt prea greu de spus în
cadrul problemelor privind apãrarea UE (poate cã Grecia ar trebui
în sfârsit sã realizeze cã suntem în anul
2002 ?!).
Pozitia Greciei a fost reiteratã la recentul Consiliu
de Ministrii de la Bruxelles, la care au luat parte si ministrii de externe
si cei ai apãrãrii din tãrile membre UE. Reprezentantul
Spaniei, tarã care detine presidintia semestrialã a UE, nu si-a
putut ascunde dezamãgirea, arãtând cã spera sã
se poatã ajunge la un acord în aceastã problematicã
înainte de summit-ul de la Sevilia.
UE doreste sã creeze un corp militar de reactie rapidã de pânã
la 60000 de oameni. Aceastã fortã ar trebui sã poatã
fi trimisã relativ repede pe un eventual teatru al operatiunilor de
mentinere a pãcii, respectiv nu mai mult de 60 de zile. Ea ar trebui
de asemenea sã se poatã sustine singurã timp de un an
de zile pe un eventual teatru de operatiuni.
Forta de reactie rapidã a UE este preconizatã a fi creatã
efectiv pânã în 2003 iar misiunile la care ea va participa
sunt fie umanitare fie misiuni de mentinere a pãcii, misiunile traditioanel
de apãrare a teritoriului fiind lãsate în continuare în
atributiile NATO.
Reactia Greciei pune în
pericol preluarea de cãtre UE a operatiunii de mentinere a pãcii
din Macedonia de la NATO în septembrie.