Apãrarea comunã europeanã

 

Ministrii de Externe ai celor 15 state membre ale Uniunii Europene, precum si omologii lor din cele zece sã se alãture Uniunii în mai 2004, au încheiat, sâmbãtã, în insula Kastellorizo, din estul Greciei, un acord asupra necesitãtii elaborãrii unui proiect comun de securitate strategicã. Potrivit declaratiilor participantilor, acest proiect va marca o schimbare radicalã a doctrinei militare a UE, autorizând, pe viitor, efectuarea unor actiuni militare preventive.
În prima zi a reuniunii, desfãsuratã, vineri, în insula Rhodos, participantii au cãzut de acord cu privire la depãsirea divergentelor provocate de criza irakianã si a elaborãrii unei politici comune de apãrare. Potrivit unor surse oficiale prezente la reuniunea de la Kastellorizo, acest proiect urmeazã sã fie prezentat de înaltul reprezentant al UE pentru Politicã Externã, Javier Solana, cu prilejul viitorului summit al Uniunii, programat sã aibã loc în luna iunie, în Grecia. Proiectul va cuprinde o evaluare asupra pericolelor majore, precum proliferarea armelor de distrugere în masã, terorismul, fanatismul religios, statele iresponsabile, conflictele regionale si fluxurile de refugiati. O asemenea viziune va permite o mai bunã anticipare a crizelor si va conduce, în ultimã instantã, la elaborarea unei doctrine de apãrare comune.
UE îmbrãtiseazã doctrina loviturii preventive?
Minstrul elen de Externe, Giorgios Papandreu, a cãrui tarã detine presedintia semestrialã a UE, le-a lansat omologilor sãi, provocarea de a lua în considerare varianta utilizãrii fortei militare, ca o ultimã solutie, împotriva „statelor iresponsabile", care fabricã arme de distrugere în masã.
„Singurele noastre alternative sunt fie de a purta discutii politicoase, dar care rareori conduc la rezultate, sau sã acceptãm logica folosirii preventive a fortei" a adãugat Papandreu.
Comentariile lui Papandreu au scos în evidentã faptul cã UE a înteles sã îsi reconsidere atitudinea, abandonând vechea aversiune fatã de o eventualã actiune militarã preventivã, doctrinã promovatã de Administratia de la Washington. Însã, perspectiva acestei reconsiderãri a doctrinei militare a UE a provocat reticente si declaratii ambigue din partea ministrilor apartinând unor state pacifiste, precum Germania, Finlanda si Suedia.
Noi disensiuni transatlantice pe tema Iranului
Papandreu s-a referit la compromisurile inerente cu guvernele „brutale si nedemocratice", care, în pofida sanctiunilor internationale, continuã sã gãseascã resurse pentru a dezvolta arme de distrugere în masã, invocând, ca exemplu, cazul Iranului. Iranul, care este acuzat de SUA cã dezvoltã un program nuclear militar, ar putea reprezenta viitorul obiect de divergentã cu UE, care doreste sã negocieze un acord comercial cu autoritãtile de la Teheran.

România, Bulgaria, ca si celelalte tãri invitate sã adere la UE, pot contribui la structurarea viitoarei forte si capacitãti comune de securitate ale UE, având în vedere cã România a avut o contributie importantã la operatiunile din Balcani, considerã ministrul român de Externe, Mircea Geoanã. România, reprezentatã de ministrul de Externe, Mircea Geoanã, a participat, sâmbãtã, în premierã, la reuniunea informalã a ministrilor de Externe din tãrile membre si candidate la UE, desfãsuratã la Kastellorizo, în Grecia. România, Bulgaria, ca si celelalte tãri invitate sã adere la UE, pot contribui, în calitate de tãri iesite din tranzitie si de viitori membri NATO si UE, cu o viziune nouã privind politica europeanã în relatia cu statele est-europene, a apreciat Geoanã. El a apreciat cã este de asteptat ca de rezultatele acestei reuniuni informale sã se tinã cont în lunile urmãtoare în deciziile privind politica de securitate si de apãrare.

 

Sursã: Azi