Impactul aderãrii la UE

 

Prezentãm mai jos discursul domnului Vasile Puscas, Ministru Delegat, Negociator Sef cu UE, la seminarul ’’Impactul aderarii la UE asupra ordinilor juridice interne’:’

Experienta României în îndeplinirea criteriilor politice de aderare la U.E.

Doamnelor si domnilor,

Dati-mi voie sa încep prin a saluta initiativa organizarii acestui prim seminar în cadrul proiectului Matra, “Impactul aderarii pentru ordinea juridica nationala a statelor candidate la UE”.

Sunt convins ca, alaturi de celelalte activitati de perfectionare a cunostintelor teoretice si practice de drept comunitar, organizate în cadrul prezentului proiect, acest seminar, prin subiectele abordate, va contribui la ridicarea gradului de constientizare a rolului deosebit de important care va reveni persoanelor chemate sa transpuna si sa aplice legislatia europeana, atât în procesul de pregatire a României pentru aderarea la UE, dar mai ales dupa dobândirea calitatii de stat membru.

O mai buna cunoastere a acquis-ului comunitar si a instrumentelor prin intermediul carora se asigura corecta aplicare a acestuia va contribui la dezvoltarea capacitatii de implementare a legislatiei europene, unul din criteriile pentru aderarea la UE.

Pe de alta parte, necesitatea revizuirii Constitutiei, în perspectiva aderarii la UE, este un subiect de mare actualitate, iar experienta Statelor Membre si a celorlalte state candidate în pregatirea cadrului constitutional este deosebit de utila. Doresc sa multumesc, si pe aceasta cale, d-lui profesor Kellermann pentru initiativa de organizare a acestui seminar si pentru atentia constanta acordata procesului de pregatire a statelor candidate în vederea integrarii în UE.

Îmi face o deosebita placere sa abordez astazi, în fata dvs, unul din aspectele procesului de pregatire pentru integrarea europeana, la care eforturile constante si sustinute ale România au condus la înregistrarea a numeroase progrese; este vorba de experienta României în îndeplinirea criteriilor politice de aderare.

Doamnelor si domnilor,

Înca de la începuturile istoriei sale, proiectul european, desi edificat initial pe o viziune predominant economica, s-a confruntat cu importanta covârsitoare a politicului, în contextul în care Statele Membre si-au manifestat de timpuriu vointa de a recurge la o abordare comprehensiva si coerenta a aspectelor de cooperare politica. În fapt, scopul politic a fost cel sprijinit de mijloace economice, fiind emblematica intentia de a reorienta relatia franco-germana prin gestionarea comuna a unor ramuri economice strategice.

Esenta UE nu este doar piata unica, oricât de multa importanta ar avea aceasta caracteristica; nu este doar o uniune economica, ci si o cooperare politica fundamentata pe o comunitate de valori comune, o încercare de a construi împreuna un viitor comun.

Este evident ca pacea si prosperitatea continentului nu pot fi asigurate fara o abordare complexa a relatiilor intracomunitare, abordare care implica si respectul principiilor politice democratice.
Principiile libertatii, democratiei, respectului pentru drepturile omului si suprematia legii au fost consacrare prin Tratatul de la Amsterdam, iar la Consiliul European de la Copenhaga (1993), aceste norme au fost materializate într-un set de criterii politice, solicitate statelor candidate la aderare.

Astfel, procesul de pregatire pentru aderare înseamna nu numai armonizarea legislativa, economica, sociala, monetara si fiscala, dar si armonizarea la nivel politic, cu standardele europene privind suprematia legii, oportunitati egale si libertate.

Procesul de extindere a încurajat fostele state comuniste sa-si transforme radical nu numai economiile, ci si societatile, întrucât nu este suficienta preluarea formala a legislatiei comunitare, ci mult mai importante sunt reformele structurale majore, care sa permita statelor candidate îndeplinirea criteriilor de aderare. Reforma administratiei publice, astfel încât sa implementeze acquis-ul comunitar si sa promoveze eficient interesele României în cadrul institutiilor europene, modernizarea sistemului judiciar, o piatra de temelie pe care întreg edificiul de stat membru se va sprijini, construirea de institutii durabile, autoguvernabile, pentru garantarea statului de drept sunt factori cheie în procesul de aderare.

În ceea ce priveste România, aceasta s-a bucurat de recunoasterea eforturilor sale de realizare a criteriilor politice, precum si a calificativului de democratie stabila, înca de la data formularii cererii de aderare la UE(1995). În Opinia sa din 1997, Comisia Europeana a concluzionat ca România dispune de institutii democratice a caror stabilitate este garantata, promoveaza respectul drepturilor omului si protectia minoritatilor nationale, fiind pe cale sa satisfaca în integralitatea lor criteriile politice.

Începând cu primul sau Raport periodic de tara din toamna lui 1998, Uniunea Europeana a considerat ca România a reusit sa îndeplineasca criteriul politic, iar ulterior, aceasta realizare a constituit unul din principalele argumente care au dus la deschiderea negocierilor cu România.

Raportul Comisiei Europene pe anul 2002 a reconfirmat îndeplinirea criteriului politic de aderare salutând, totodata, progresele substantiale realizate prin cresterea gradului de respectare a drepturilor fundamentale ale omului, prin îmbunatatirea tratamentului minoritatilor nationale, precum si în functionarea institutiilor democratice.

Un rol deosebit în procesul de pregatire pentru integrare europeana revine Parlamentului, care si-a demonstrat capacitatea de a procesa un volum mare de proiecte legislative, ceea ce este esential pentru alinierea la acquis-ul comunitar. Principala provocare actuala ramâne îmbunatatirea calitativa a expertizei parlamentare, în vederea consolidarii performantei în procesul de negociere si integrare europeana. La rândul sau, Guvernul a fost apreciat ca fiind capabil sa identifice solutiile optime la problemele existente si sa distribuie eficient responsabilitatile, prin intermediul documentelor de strategie si a planurilor de actiune.

Pasi importanti au fost facuti si în directia reformei privind administratia publica, Raportul din 2002 salutând lansarea acestei reforme prin crearea comitetului inter-ministerial pentru dezvoltarea propunerilor de reforma si înfiintarea Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice. În vederea modernizarii si adaptarii administratiei publice la realitatile economiei si societatii românesti, si compatibilizarii acestora cu structurile similare din statele UE, Guvernul României a elaborat pâna în prezent Strategia de accelerare a reformei în administratia publica si Strategia privind informatizarea administratiei publice. Acestea urmaresc restruc-turarea profunda a administratiei publice centrale si locale, descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare, depolitizarea structurilor administratiei publice, stoparea birocratiei în administratia publica, dar si utilizarea noilor tehnologii informationale în vederea cresterii eficientei operationale în cadrul organismelor administratiei centrale si locale si îmbunatatirii serviciilor acordate cetatenilor. Accelerarea reformei în administratia publica a fost identificata, în urma Raportului Comisiei, ca prioritate pentru perioada imediat urmatoare. Astfel, în Planul de masuri prioritare pentru perioada noiembrie 2002- decembrie 2003, au fost indicate institutiile responsabile si termenele limita pentru adoptarea masurilor care se impun în vederea întaririi capacitatii institutionale a Ministerului Administratiei Publice, profesionalizarii functiei publice, finalizarea procesului de demilitarizare a unor servicii comunitare, descentralizarea serviciilor publice si consolidarea autonomiei locale administrative si financiare. O contributie semnificativa la consolidarea criteriilor politice de aderare o reprezinta si reglementarile privind functia publica si functionarul public din cadrul Legii anticoruptie, care promoveaza o cultura a serviciului public profesionist, de calitate, capabil sa serveasca eficient si competent interesele legitime ale cetatenilor.

Demilitarizarea politiei a marcat un salt calitativ semnificativ în termeni de eficientizare a activitatii profesionale a politistului, cresterea încrederii publicului in organele de politie si scaderea vulnerabilitatii persoanei în raport cu organele de politie, prin garantarea drepturilor sale.

Consolidarea criteriilor politice de aderare la UE înseamna si reforma sistemului judiciar, care este una din cele mai importante cerinte în procesul de pregatire a României pentru integrare. România a preluat recomandarile formulate în Raportul de tara al Comisiei Europene si, în prezent, Guvernul acorda o prioritate deosebita stabilirii unui cadru legislativ si institutional, precum si suportului uman, logistic si financiar adecvat pentru a asigura independenta si autonomia sistemului judiciar.

Pentru prima oara în 13 ani, justitia româna are o strategie coerenta de reforma, însotita de un plan de actiuni cu obiective precise si termene concrete, inclusiv cu implicatiile bugetare pe care acestea le presupun.

În scopul asigurarii independentei judecatorilor s-a consolidat rolul Consiliului Superior al Magistraturii, ca autoritate competenta în materia carierei judecatorilor, îndeplinind si functia de consiliu de disciplina. Au fost mai riguros reglementate criteriile si procedura de alcatuire a CSM-ului astfel încât sa se asigure profesionalismul si obiectivitatea membrilor acestei institutii în îndeplinirea atributiilor legale, precum si transparenta în selectia membrilor Consiliului.

Reforma sistemului judiciar nu este un scop în sine, iar masurile luate sunt destinate sa contribuie la bunul mers al vietii sociale române si la îmbunatatirea accesului cetateanului la justitie. Aceasta este, de asemenea, si singura modalitate de crestere a încrederii investitorilor straini, ceea ce va fi benefic atât pentru economie, cât si pentru imaginea de ansamblu a tarii.

O alta problema esentiala pentru materializarea angajarii fara echivoc a Guvernului României si a societatii românesti în ansamblu în asumarea si îndeplinirea completa a criteriilor de aderare la UE este reprezentata de combaterea coruptiei. Masurile luate de Guvernul României pentru accelerarea aplicarii strategiei nationale, înfiintarea structurilor institutionale si promovarea cadrului legislativ de prevenire si combatere a coruptiei sunt tot atâtea raspunsuri concrete la necesitatea modernizarii sistemului politic si administrativ din România.

PNA s-a dovedit a fi un instrument eficace în combaterea coruptiei, dovada numarul de dosare penale întocmite pentru infractiuni de coruptie, iar noua Lege anticoruptie reprezinta un salt calitativ, recunoscut deja de partenerii europeni, destinat sa alinieze legislatia României la standardele europene în materie.

România a ratificat Conventia civila privind coruptia, Conventia penala privind coruptia , precum si Conventia privind spalarea , descoperirea , sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii care asigura conditiile pentru prevenirea si controlul coruptiei potrivit standardelor internationale.

Pasi decisivi au fost facuti si în domeniul protectiei drepturilor omului, în special în ceea ce priveste dezvoltarea sistemului de probatiune, alinierea legislatiei privind azilul la acquis-ul comunitar si tratamentul aplicat copiilor institutionalizati, România adoptând un pachet ambitios de reforme, care au promovat-o ca model de sustinere a drepturilor copilului în Europa Centrala si de Sud-Est. Nu numai ca au fost îmbunatatite conditiile pentru copiii aflati înca în institutii, dar prin reformele structurale realizate, au fost închise institutiile mari, de tip vechi, si au fost luate masuri preventive, concretizate în reducerea numarului de plasamente în afara familiei.

România a dovedit o implicare activa în lupta împotriva traficului de fiinte umane prin stabilirea cadrului legislativ si institutional necesar si elaborarea unui Plan de actiune împotriva traficului de femei si copii, care acopera o gama foarte larga de obiective, de la îmbunatatirea colaborarii între diferitele agentii implicate pâna la activitati de informare.

Una din prioritatile Guvernului a fost îmbunatatirea conditiilor sociale si, din aceasta perspectiva, au fost înregistrate dezvoltari legislative importante în vederea promovarii egalitatii de oportunitati între femei si barbati si luptei împotriva saraciei si excluderii sociale. În aprilie 2001 s-a constituit Comisia Guvernamentala Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale, care a elaborat, pe coordonatele Strategiei Uniunii Europene, Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale.

În ultimii ani, odata cu accentuarea preocuparii pentru componenta sociala, Uniunea Europeana a lansat un program comun de lupta împotriva saraciei si de promovare a incluziunii sociale, ca instrument central al constructiei sociale comune. Dupa Consiliul European de la Lisabona, când s-a conturat un nou obiectiv strategic pentru Uniune, respectiv ca aceasta sa ajunga cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala mai ridicata, la sfârsitul anului 2001, Comisia europeana a elaborat un Program de Actiune al Comunitatii având ca obiectiv operational o reducere importanta a saraciei. Din acest punct de vedere, Planul românesc anti-saracie se înscrie în contextul optiunii ferme de integrare europeana, intentia sa fiind de a reprezenta totodata un instrument important în procesul de pregatire a României.

Pasi importanti au fost facuti si în directia protectiei minoritatilor nationale, care au continuat sa joace un rol important în viata politica nationala. A fost adoptat cadrul legislativ pentru extinderea posibilitatii de utilizare a limbii minoritatilor nationale si a continuat implementarea Strategiei Nationale pentru îmbunatatirea conditiilor minoritatii roma, care are ca scop specific combaterea discriminarii si ameliorarea situatiei dificile cu care se confrunta membrii acestei comunitati. Colaborarea politica dintre majoritate si minoritatea maghiara este considerata a fi un model de catre institutiile europene.

Doamnelor si domnilor,

Sigur ca România mai are de înfruntat câteva provocari importante, iar în acest sens Parteneriatul de aderare revizuit în cursul lunii martie de Comisia Europeana este un instrument extrem de util pentru identificarea domeniilor prioritare asupra carora România va trebui sa îsi concentreze eforturile. Astfel, implementarea strategiei si programului de combatere a coruptiei, consolidarea Parchetului National Anticoruptie, adoptarea unei strategii comprehensive de management a procesului de descentralizare/deconcentrare, în curs de desfasurare, continuarea procesului de reformare si modernizare a administratiei publice, a politiei sunt numai câteva din aceste încercari, care vor putea fi depasite numai prin asumarea într-o maniera ferma si sustinuta a reformelor politice.

Sunt convins ca revizuirea Constitutiei va contribui la modernizarea sistemului politic institutional si administrativ din România.

Avem acum sansa sa ne conectam la ritmul UE si sa intram într-o noua etapa de stabilitate si securitate, care va crea o Europa întreaga, libera, în pace, iar totul depinde numai de noi!

 

Sursã: Guvernul României