Tãranii români spre integrare

 

Studiile realizate de doi sociologi din cadrul SNSPA arata faptul ca marea majoritate a taranilor romani nu cunosc termenii economici esentiali care i-ar putea ajuta sa inteleaga mai bine fenomenul de integrare europeana cu care se confrunta Romania. Astfel, desi sondajele arata o mare adeziune a romanilor fata de ideea aderarii Romania in structurile Uniunii Europene, se pare ca o mare parte dintre ei au facut aceasta optiune in necunostinta de cauza. De asemenea, potrivit acelorasi sociologi, populatia rurala va avea reactiile adverse cele mai puternice fata de procesul de integrare europeana, atunci cand se va pune in mod real problema unor actiuni, pozitii sau, mai general, politici de integrare.
Populatia din mediul rural va avea reactiile adverse cele mai puternice fata de procesul de integrare europeana, atunci cand se va pune in mod real problema unor actiuni, pozitii sau, mai general, politici de integrare, se arata intr-un studiu realizat de sociologii Alfred Bulai si Vintila Mihailescu din cadrul SNSPA, pentru Fundatia pentru o Societate Deschisa. Conform studiului, populatia rurala va fi probabil cea mai afectata de integrarea europeana si va avea reactiile negative cele mai puternice pentru ca si in momentul de fata majoritatea locuitorilor de la sate inteleg gresit fenomenul integrarii in structurile europene. Mai mult, potrivit studiului, o mare parte a romanilor care si-au manifestat dorinta ca tara nostra sa faca parte din UE si-au dat acordul in necunostinta de cauza si nu ca urmare a optiunilor deliberate. Potrivit lui Alfred Bulai, daca maine “pozitia oficiala a Romaniei ar fi ca UE este o prostie, majoritatea populatiei rurale ar trece de aceasta parte”. Astfel, in contextul in care adeziunea masiva a populatiei din Romania la ideea de integrare euro-atlantica si europeana este cu mult peste procentajele inregistrate in alte tari, sondajul a aratat faptul ca „vocabularul tranzitiei“ este necunoscut de majoritatea taranilor. Ca urmare, 11% dintre subiecti nu au stiut sa spuna nimic despre „democratie“, 13% despre „privatizare“, 25% nu aveau nici o idee cu privire la semnificatiile „economiei de piata“, in vreme ce termenul „integrare europeana“ este o necunoscuta pentru 25% dintre intervievati. Nici aceia care au avut totusi ceva de spus cu privire la acesti termeni economici nu au demonstrat ca stapanesc intr-adevar sensurile. Conform studiului, se pare ca cel mai cunoscut cuvant din domeniul economic in mediile rurale este „democratia“, care semnifica pentru sateni ca „fiecare face ce vrea, nu-i ca pe timpul lui Ceausescu“. Cat despre „privatizare“, romanul a inteles ca inseamna „sa-ti faci ceva care sa fie al tau si altii sa munceasca pentru tine”, in vreme ce „dezvoltarea“ are, in conceptia celor din mediul rural, un sens puternic diferit de cel economic. Astfel, fenomenul economic al dezvoltarii este inteles in sensul: „E bine sa se dezvolte, creste animalul!“; „Cresti un copil, mai faci ceva in gospodarie“. Daca „privatizarea” trimite, de regula, la experiente comune din viata cotidiana, „economia de piata” ramane in mod evident un termen extrem de abstract pentru majoritatea subiectilor. Din ansamblul explicatiilor date de sateni, aproape o treime identifica de fapt „economia de piata” cu „piata” si a face „economie”, raspunsurile lor fiind de genul „mergi la piata si faci economii, ca n-ai de unde”, „economie la toate, nu numai la piata“. In sfarsit, conceptul „integrare europeana” este si cel mai putin inteligibil pentru subiectii din mediul rural. Dintre cei care si-au dat totusi cu parerea cu privire la aceasta sintagma, 20% o confunda cu intrarea in NATO. Problemele legate de integrarea Romaniei in UE in domeniul agriculturii se manifesta insa, in primul rand, la nivel economic. Tara noastra se afla pe locul doi in Europa in ceea ce priveste populatia rurala (51,4 la suta din populatia ocupata) si tot pe locul doi in ceea ce priveste populatia ocupata in agricultura (36,8 la suta din totalul populatiei active), de peste 6 ori mai mare decat media europeana. Ponderea agriculturii in PIB este de 11 ori mai mare decat in UE.

 

Sursã: Cotidianul