|
S-a încheiat summit-ul de la Sevilia al UE. În cadrul acestuia s-au luat multe decizii importante în diferite domenii, decizii care sunt prezentate în concluziile summit-ului. Acest document cuprinde, printre altele, urmãtoarele idei:
- În cadrul Consiliului
a fost ascultat un expozeu al presedintelui Conventiei Europene, Giscard d'Estaing,
cu privire la progresele fãcute de lucrãrile conventiei si a
diferitelor alte foruri în care societatea civilã este chematã
pentru a-si exprima opinia. În lumina acestui raport, Consiliul European
a avut un schimb de vederi cu privire la dezvoltãrile ce au fost fãcute
de prima fazã a Conventiei, denumitã si o fazã de "ascultare"
si cu privire la dezvoltãrile ce vor fi aduse de faza "dezbaterilor",
care va include examinarea detaliatã a principalelor probleme identificate
pânã acum. Consiliul European îsi acordul suportul pentru
modul de abordare a Conventiei. El sperã cã organismul Conventiei
va urma pe acest drum si în acest cadru, rezultând la sfârsit
ceea ce s-a dorit prin instituirea sa;
- Consiliul European a
stabilit unele mãsuri de reformã cu privire la institutia Consiliului,
mãsuri care nu aduc atingere tratatelor. Aceastã reformã
se doreste a face ca acest organism sã functioneze bine si în
cadrul unei Uniunii mãrite (mãsurile luate le prezentãm
mai jos);
- Consiliul European a luat notã si de dezbaterea cu privire la reeformarea
Presedintiei Consiliului, în prezent rotativã si pe un timp de
6 luni. El cere ca modificarea acestui sistem sã se facã tinându-se
seama de principiul egalitãtii dintre statele membre. De aceea Consiliul
cere Presedintiei Daneze (care va începe la 1 iulie) sã continue
discutiile pe aceastã temã si sã prezinte un raport initial
la summit-ul din decembrie 2002.;
- Consiliul European a reamintit în context si importanta implementãrii
efective a recomandãrilor operationale adoptate la Consiliul European
de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999. În particular, Consiliul cere
sã se studieze utilizarea limbilor de lucru într-o Uniune mãritã,
pentru a se îmbunãtãtii situatia prezentã dar fãrã
a se pune în pericol principiile de bazã ale Uniunii. În
acest context se asteaptã o propunere pe viitor si în orice caz,
un raport initial care sã fie prezentat la Consiliul European din decembrie
2002;
- noile reguli care s-au adoptat la acest summit cu privire la Consiliu vor
intra în vigoare sub presedintia urmãtoare, dacã nu se
specificã expres altfel. Amendamentele formale care trebuiesc fãcute
Regulilor de Procedurã al Consiliului vor fi adoptate înainte
de 31 iulie 2002. Implementarea acestui set de prevederi vor fi evaluate de
Consiliul European din decembrie 2003;
- Guvernul irlandez a
anuntat cã intentioneazã sã organizeze un referendum
în toamna 2002 cu privire la Tratatul de la Nisa. El a prezentat "Declaratia
Nationalã a Irlandei" în care se reafirmã cã
prevederile Tratatului asupra Uniunii Europene cu privire la politica externã
si de securitate nu submineazã politica traditionalã la Irlandei
cu privire la neutralitatea militarã si aceasta va fi situatia si dupã
adoptarea Tratatului de la Nisa. Consiliul European a adoptat o declaratie
prin care ia cunostintã de Declaratia Nationalã a Irlandei.
Consiliul European salutã determinarea guvernului irlandez de a ratifica
Tratatul de la Nisa, aceasta fiind una din conditiile de bazã pentru
ca extinderea sã aibã loc în timpul stabilit;
- Consiliul European a
luat la cunostiintã despre comunicarea Comisiei cu privire la o mai
bun sistem legislativ, si în particular priviind Planul de Actiune pentru
simplificarea si îmbunãtãtirea sistemului legislativ.
El invitã cele trei institutii implicate în procesul legislativ
(Parlamentul, Consiliul si Comisia) sã adopte un acord interinstitutional
pânã la sfârsitul lui 2002, pe bazele procedurii Grupului
Tehnic la Nivel Înalt, pentru a îmbunãtãtii calitatea
legislatiei si conditiile, inclusiv cele referitoare la timp, pentru implementarea
lor în legislatiile nationale ale statelor membre;
- Consiliul European a
aprobat raportul Presedintiei cu privire la politica Externã si de
Securitate Comunã;
- Consiliul European a adoptat o declaratie cu privire la domeniul politicii
externe si de securitate, fiind determinat sã întãreascã
rolul UE în combaterea terorismului;
- Consiliul cere ministriilor apãrãrii din tãrile membre
UE sã continue cursul discutiilor început cu referire la capabilitãtiile
operationale ale politicii externe si de securitate comunã;
- UE reafirmã cã poate lua conducerea unor operatiuni de management
al crizelor, decizând în particular sã conducã misiunea
din Bosnia-Hertegovina, care va urma actualei operatiuni ONU de la 1 ianuarie
2003;
- Consiliul European îsi exprimã dorinta UE de la prelua misiunea
din Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei de la NATO. A instruit
Înaltul Reprezentant pentru PESC si organismele competente ale UE sã
facã necesarele contacte cu autoritãtiile macedonene si conducãtorii
NATO si sã intensifice mãsurile de planificare pentru a putea
fi în pozitia de a prelua de la NATO operatiunea, la sfârsitul
actualului mandat al NATO;
- Salutând progresele fãcute de Presedintia Spaniolã a
Uniunii cu privire la implementarea prevederilor Tratatului de Nisa referitoare
la implicarea aliatiilor europeni ne-membrii UE, Consiliul European cere urmãtoarei
Presedintii si Înaltului Reprezentat sã continue munca în
aceastã directie;
- În ceea ce priveste domeniul civil, munca a continuat în patru
domenii prioritare (politia, domnia legii, administratia civilã si
protectia civilã), si cu privire la aspectul cantitativ dar si calitativ
al capabilitãtiilor. Structurile si luarea deciziilor în domeniul
apãrãrii comune au fost testate cu succes în exercitiu
de management al crizelor condus de Uniune;
- Un raport cu privire la toate subiectele de mai sus privind PESC va fi analizat
la Consiliul European de la Copenhaga;
- Progrese decisive au
fost fãcute în domeniul negocierilor privind aderarea în
primele 6 luni ale anului. Negocierile intrã acum în faza finalã;
- Traseul stabilit la Nisa a fost urmat prin adoptarea pozitiilor comune privind
capitolele: "Agriculturã", "Politica regionalã
si coordonarea instrumentelor structurale", "Prevederi financiare
si bugetare" si "Institutii". Problemele financiare si de alt
tip la care nu s-a ajuns la un acord referitoare la aceste capitole vor trebui
rezolvate cât mai curând posibil, tinându-se seama de concluziile
Consiliului Afacerilor Generale din 17 iunie 2002;
- Cât priveste conformitatea cu criteriile de aderare, Consiliul aratã
cã este important ca tãrile candidate sã facã
în continuare eforturi cu privire la implementarea si aplicarea efectivã
a acquis-ului. Tãrile candidate trebuie sã ia toate mãsurile
necesare pentru a-si aduce la nivelul stabilit sistemele judiciare si administrative;
- Tinând cont de cele arãtate mai sus, pentru a se da posibilitatea
ca la Consiliul European ce va fi tinut în toamnã sã se
stabileascã tãrile candidate care vor încheia negocierile:
a) Consiliul va trebui sã ia deciziile necesare pentru a comunica toate
articolele care lipsesc în pachetele financiare tãrilor candidate
pânã la începutul lunii noiembrie, si
b) Comisia va trebui sã schiteze recomandãrile necesare în
lumina raporturilor obisnuite;
- Consiliul European reafirmã cã, dacã rata de acum a
progresului negocierilor si implementãrii reformelor este mentinutã,
UE este determinatã sã concluzioneze negocierile cu Cipru, Malta,
Ungaria, Polonia, Republica Slovacã, Lituania, Letonia, Estonia, Republica
Cehã si Slovenia pânã la sfârsitul 2002, dacã
aceste tãri sunt pregãtite în acest sens. Principiul diferentierii
trebuie sã fie urmat pânã la sfârsitul negocierilor.
Schitarea Tratatului de Aderare trebuie sã continue pentru a putea
fi completat cât mai curând posibil dupã încheierea
negocierilor de aderare. Este rezonabil a se crede cã Tratatul de Aderare
va fi semnat în primãvara 2003. Obiectivul rãmâne
ca aceste tãri sã poatã participa la alegerile pentru
Parlamentul European din 2004 ca membrii deplini. Totusi, tinta comunã
va fi atinsã în timpul stabilit doar dacã fiecare tarã
candidatã adoptã o apropiere realisticã si constructivã;
- Bulgaria si România au fãcut progrese considerabile în
ultimele luni. Consiliul European le încurajeazã sã-si
urmeze eforturile si reitereazã obligatia asumatã de a le furniza
un suport deplin în pregãtirea pentru aderare. Un traseu nou
si o strategie de preaderare revizuitã si întãritã
vor fi adoptate la Copenhaga pentru tãrile candidate care vor fi implicate
în continuare în negocieri. Se intentioneazã o crestere
a ajutorului financiar de preaderare. Dacã ritmul actual este mentinut
un si mai precis traseu al aderãrii pentru aceste tãri va putea
fi stabilit pânã la sfârsitul anului;
- În ceea ce priveste aderarea Ciprului, concluziile de la Helsinki
formeazã baza pozitiei UE. Preferinta UE se îndreaptã
în continuare pentru aderarea unei insule unite. Consiliul sustine în
mod total eforturile Secretarului General al ONU si cere liderilor ciprioti
greci si turci sã intensifice si eficientizeze discutiile pentru a
ajunge la un acord înaintea încheierii negocierilor. UE ar include
termenii unui acord cuprinzãtor între partea turcã si
greacã în Tratatul de Aderare. Ca stat membru UE, Ciprul va trebui
sã aibã o singurã voce si sã asigure aplicarea
corectã a legislatiei UE. UE ar face o contributie substantialã
financiarã pentru a sprijini dezvoltarea pãrtii de nord a insulei
reunite;
- Consiliul European salutã reformele adoptate recent de Turcia. Consiliul
încurajeazã si sustine în mod total eforturile fãcute
de Turcia pentru a îndeplini prioritãtiile definite prin Parteneriatul
de Aderare. Implementarea reformelor politice si economice necesare va aduce
mai aproape Turcia de aderare, o aderare asupra cãreia se vor aplica
aceleasi principii si criterii valabile si pentru celelalte tãri candidate.
O nouã decizie ar putea fi luatã la Copenhaga cu privire la
urmãtorul stadiu al candidaturii Turciei în lumina dezvoltãrilor
de pânã la acea datã, si pe baza raportului ordinar al
Comisiei din octombrie 2002 precum si pe baza concluziilor de la Helsinki
si Laeken;
- Consiliul European este
determinat sã mãreascã viteza de implementare a tuturor
aspectelor programului adoptat la Tampere privind crearea unei arii a libertãtii,
securitãtii si justitiei în UE. Consiliul European subliniazã
nevoia dezvoltãrii unei politici comune a UE cu privire la azil si
imigratie;
- Este crucial pentru Ue si pentru statele membre ca fluxul imigratiei sã
fie administrat conform legii, în cooperare cu tãrile de origine
si tranzit al imigrantilor. De aceea, Consiliul European salutã rezultatele
la care s-a ajuns în ultimele 6 luni, în particular planul cuprinzãtor
de combatere a imigratiei ilegale, planul privind managementul frontierelor
externe si Directiva cu privire la standardele minime pentru primirea solicitantilor
de azil în tãrile membre UE, si cheamã urmãtoarele
Presedintii sã acorde un loc special acestei probleme în programul
lor;
- mãsurile luate pe termen scurt si mediu pentru managementul comun
al fluxului migratiei trebuie sã reprezinte o balansare corectã
între, pe de o parte, o politicã de integrare a imigrantilor
legali rezidenti si o politicã a azilului care sã fie conformã
cu conventiile internationale în materie, în principal Conventia
de la Geneva din 1951, si, pe de altã parte, actiuni hotãrâte
de combatere a imigratiei ilegale si a traficului cu fiinte umane;
- Actiunile UE în acest domeniu trebuie sã se bazeze pe urmãtoarele
principii:
a) aspiratia legitimã pentru o viatã mai bunã trebuie
sã fie pusã de acord cu capacitatea de receptare a Uniunii si
a statelor membre iar imigrarea trebuie sã fie directionatã
prin canalele legale folosite în acest domeniu; integrarea imigrantilor
legali implicã atât drepturi cât si obligatii în
relatie cu drepturile fundamentale recunoscute în Uniune; combaterea
rasismului si a xenofobiei este de o importantã esentialã;
b) în acordantã cu Conventia de la Geneva din 1951, este important
a se acorda o protectie efectivã, luându-se mãsuri pentru
a se prevenii abuzurile sistemului, precum si sã se asigure cã
cei a cãror cerere de azil a fost respinsã vor fi returnati
în tãrile de origine mult mai repede;
- În planul cuprinzãtor de combatere a imigratiei ilegale, UE
s-a echipat cu mijloacele necesare pentru un management bun al fluxului imigratiei
si combaterea imigratiei ilegale. Consiliul European cheamã Consiliul
si Comisia ca, în ariile lor de responsabilitate, sã acorde o
prioritate de vârf urmãtoarelor mãsuri cuprinse în
plan:
a) reexaminarea, pânã la sfârsitul anului, a listei tãrilor
terte a cãror cetãteni au nevoie de vizã sau sunt exclusi
de la aceastã cerintã;
b) introducerea, cât mai rapid posibil, a unui sistem comun de data
privind vizele, în lumina studiului de fezabilitate care va prezentat
în martie 2003si pe baza liniilor directoare trasate de Consiliu; un
raport preliminar va fi prezentat înainte de sfârsitul 2002;
c) cresterea vitezei de încheiere a acordurilor de readmisie care sunt
în curs de negociere si aprobarea unor noi rezumate ale negocierilor
acordurilor de readmisie cu tãrile deja identificate de Consiliu;
d) în ceea ce priveste politicile de expulzare si repatriere, adoptarea
pânã la sfârsitul anului a componentelor programului de
repatriere bazat pe "Commision Green Paper"; aceste componente trebuie
sã includã cele mai bune si posibile facilitãti pentru
o întoarcere rapidã în Afganistan;
e) adoptarea formalã, la urmãtorul Consiliu al Justitiei si
Afacerilor Interne, a Deciziei Cadru asupra combaterii traficului cu fiinte
umane, Deciziei Cadru asupra întãririi cadrului penal pentru
prevenirea facilitãrii intrãrii tranzitului si a rezidentei
neautorizate si Directiva privind definirea facilitãrii intrãrii,
tranzitului si rezidentei neautorizate;
- Consiliul European salutã recentele initiative variate în domeniul
managementului frontierelor externe, si în particular comunicarea Comisiei
initulatã "Spre un management integrat al frontierelor externe
a statelor membre ale UE", studiul de fezabilitate întreprins sub
conducerea Italiei cu privire la instituirea unei forte de politie de frontierã
europene, tinându-se seama de intentia exprimatã de Comisie de
a continua examinarea fezabilitãtii si oportunitãtii a unei
astfel de forte de politie, si a studiului privind politia si securitatea
frontierei întreprins de trei state membre în cadrul programului
de cooperare OISIN;
- Consiliul European aplaudã recenta aprobare a planului de management
al frontierelor externe ale statelor membre, bazate pe cele trei initiative
de mai sus, care trebuie, printre alte obiective, sã ajute la instalarea
unui mai mare control al fluxului migratiei. Cere introducerea fãrã
întârziere, în cadrul Consiliului, a unitãtii comune
a practicienilor frontierei comune, compusã din sefii controlului frontierelor
din statele membre, care vor coordona mãsurile continute în plan.
- Se cere Consiliului, Comisiei si statelor membre, fiecare în sfera
de responsabilitate ce-i apartine de a implementa urmãtoarele:
a) înainte de sfârsitul 2002:
* operatii comune la frontierele externe;
* initiarea imediatã de proiecte pilot deschise tuturor statelor membre
interesate;
* crearea unei retele de ofiteri de legãturã ai statelor membre
privind imigrarea;
b) înainte de iunie 2003:
* crearea unui model analitic al riscului comun, pentru a se stabili evaluarea
riscului integrat comun;
* stabilirea unui cadru minim comun curicular pentru antrenarea grãniceriilor
si consolidarea prevderilor europene cu referire la frontiere;
* un studiu care sã fie realizat de Comisie cu privire la împãrtirea
"poveriilor" ce rezultã din managementul frontierelor externe;
- Consiliul European considerã cã combaterea imigratiei ilegale
cere un mai mare efort al UE si o apropiere care sã cuprindã
tine concrete în acest domeniu, folosindu-se toate instrumentele corespunzãtoare
date de relatiile externe ale UE. Pentru aceasta, în concordantã
cu concluziile Consiliului European de la Tampere, trebuie avutã în
vedere o apropiere integratã, cuprinzãtoare si balansatã
care sã priveascã cauzele de bazã ale imigratiei ilegale,
apropiere care trebuie sã devinã un obiectiv constant pe termen
lung. Cu aceasta în minte, Consiliul European aratã cã
o mai strânsã cooperare economicã, o extindere a coemrtului,
o dezvoltare a asistentei si prevenirea conflictelor sunt toate mijloace de
promovare a prosperitãtii economice în tãrile interesate
si de aceea o reducere a cauzelor fluxului migrationist. Consiliul European
cere ca orice colaborare viitoare, asociere sau acord echivalent pe care îl
încheie UE sau Comunitatea Europeanã cu orice tarã trebuie
sã includã o clauzã privind managementul comun al fluxului
migratiei si o readmitere obligatorie în eventualitatea imigratiei ilegale;
- Consiliul European subliniazã importanta asigurãrii cooperãrii
cu tãrile de origine si tranzit în managementul comun, în
controlul la frontierã dar si în problematica privind readmisia.
Aceastã readmisie de cãtre tãrile terte trebuie sã
includã cetãtenii lor aflati ilegal în statele membre
UE, si, în aceleasi conditii, cetãtenii altor state care au trecut
prin tara respectivã. Uniunea este pregãtitã sã
acorde asistenta necesarã tehnicã si financiarã pentru
acest scop;
- Consiliul European considerã necesar sã evalueze sistematic
relatiile cu tãrile terte care nu coopereazã în combaterea
imigratiei ilegale. Aceste evaluãri vor fi luate în seamã
în relatiile dintre UE si statele membre cu tãrile respective,
în toate domeniile relevante. Cooperarea inadecvatã a unei tãri
poate împiedica stabilirea unor relatii mai apropiate între Uniune
si respectiva tarã;
- Dupã ce se utilizeazã toate mecanismele comunitare fãrã
succes, Consiliul poate, votând în unanimitate, sã decreteze
cã o tarã tertã aratã o nejustificatã lipsã
de cooperare în managementul comun al fluxului migratiei. În aceastã
eventualitate, Consiliul poate, tinându-se seama de regulile stabilite
de tratate, sã adopte mãsuri sau pozitii ãn cadrul politicii
externe si de securitate comunã sau alte politici UE, în timp
ce Uniunea îsi onoreazã obligatiile contractuale si nu pune în
pericol obiectivele de dezvoltare a cooperãrii;
- În paralel cu o cooperare mai apropiatã în combaterea
imigratiei ilegale, este nevoie sã se continue examinarea propunerilor
în discutie. Consiliul European cere Consiliului sã adopte:
a) pânã în decembrie 2002, Regulile Dublin II;
b) pânã în iunie 2003, standardele minime pentru calificarea
ca refugiat si statutul refugiatului precum si prevederile privind reunificarea
familiilor si statutul rezdentilor permanenti pe termen lung;
c) pânã la sfârsitul 2003, standardele comune privind procedurile
de azil:
- Comisia va prezenta un raport Consiliului în octombrie 2002 asupra
resurselor financiare efective care se gãsesc la nivel comunitar pentru
repatrierea imigrantilor si solicitantii de azil respinsi, pentru managementul
frontierelor externe si pentru proiecte în tãri terte privind
azilul si migratia;
- Consiliul European cere Consiliului ca, în cooperare cu Comisia, sã
prezinte Consiliului European din iunie 2003 un raport supra implementãrii
practice a liniilor directoare trasate mai sus;
- În ceea ce priveste
Sumitt-ul Mondial asupra Dezvoltãrii Durabile, Consiliul îsi
reafirmã angalamentul pentru ca acesta sã fie un succes precum
si dorinta sa de a juca în continuare un rol de frunte în organizarea
lui;
- UE este determinatã sã asigure cresterea liberalizãrii
comertului aceasta fiind un motor pentru dezvoltarea durabilã a tãrilor
în curs de dezvoltare, si sustine ideea de creere a unor zone de comert
liber între aceste tãri;
- Printre alte prevederi în acest sens luate de Consiliu European citãm
si încurajarea initiativelor din domenii precum apa potabilã,
energiei si sãnãtãtii. În implementarea acestor
initiative, UE va acorda o atentie sporitã Africii;
- Consiliul European subliniazã importanta, în contextul dezvoltãrii
durabile, a mentinerii obiectivului securitãtii alimentare ca o componentã
de bazã a luptei împotriva sãrãciei;
- Recenta scãdere
a activitãtii economice a luat sfârsit. Economia europeanã
este pregãtitã sã beneficieze de pe politicilor sãnãtoase
macroeconomice si a reformelor ambitioase economice, ceea ce va duce la crestere
economicã si la crearea a noi locuri de muncã si va îngãdui
ca incertitudinea economicã sã poatã fi înfruntatã
într-un mod mai efectiv;
- Consiliul European salutã Ghidul Politicii Economice, concentrat
asupra stabilitãtii macroeconomice, a cresterii economice si asupra
reformei pietei muncii si a pietelor bunurilor si serviciilor, si recomandã
adoptarea de cãtre Consiliu. Se reafirmã angajamentul cu privire
la Pactul de Stabilitate si Crestere precum si asupra consolidãrii
fiscale iar statele membre sunt chemate sã urmeze politicile bugetare
conforme cu recomandãrile Ghidului Politicii Economice (BEPG);
- Consiliul European salutã adoptarea Regulilor Standard Internationale privind Contabilitatea si recentele acorduri politice asupra Conglomeratelor Financiare, Abuzului Pietei si Directivele privind Fondurile de Pensii Ocupationale, si reafirmã angajamentul pentru implementarea la timp si în întregime a Planului de Actiune a Serviciilor Financiare;
- Consiliul European ia notã cu privire la raportul Presedintiei asupra progreselor Directivei asupra taxelor si energiei si reafirmã datele temporale stabilite la Barcelona pentru adoptarea acesteia, în paralel cu acordul privind deschiderea pietelor energiei;
- Consiliul European:
a) ia notã cu satisfactie de raportul de situatie al Consiliului asupra
pachetului de norme privind taxele si de determinarea de a se adopta acest
pachet pânã la sfârsitul anului;
b) asteaptã ca negocierile cu Elvetia asupra taxelor si economiilor
sã fie închise cât mai curând posibil în a
doua jumãtate a lui 2002;
- Consiliul European salutã raportul de situatie al Consiliului asupra cooperãrii administrative în domeniul taxelor;
- în domeniul reformei economice, inovãrii si competitivitãtii se reafirmã în principal obiectivele statuate deja la Barcelona. Se cere introducere politicii "cerului unic" în timpul stabilit (asta în pofida grevelor ce au avut loc în aproape toate statele membre UE în protest fatã de acest program). Se sprijinã planul Comisiei denumit "eEurope 2005";
- Consiliul European invitã Comisia sã preyinte, pânã la urmãtorul summit ce va avea loc la Bruxelles, un studiu asupra posibilitãtilor pentru o solutionare efectivã si flexibilã a problemelor ridicate de tranyitul bunurilor si persoanelor din si spre enclava Kaleningrad, în acordantã cu regulile comunitare si de acord cu tãrile candidate interesate;
Pentru prevederile Anexei I apãsati aici.
Pentru prevederile Anexei II apãsati aici.
Pentru prevederile Anexelor III si IV apãsati aici.
Pentru prevederile Anexelor V, VI si VII apãsati aici.
Pentru textul declaratiei integral, în limba englezã si format pdf apãsati aici.