|
Tratatul de la Nisa, semnat de ministrii de externe ai tãrilor membre UE în februarie 2001, încã nu a intrat în vigoare datoritã Irlandei care l-a respins într-un referendum. Cum acest Tratat este deosebit de important pentru desfãsurarea în bune conditii a procesului de lãrgire a UE, la summit-ul de la Sevilia a fost abordatã si aceastã problematicã. Astfel, în Anexa III a Concluziilor Summit-ului de la Sevilia, intitulatã "Declaratia nationalã a Irlandei" se aratã cã:
1. Irlanda îsi reafirmã atasamentul la scopurile si principiile Cãrtii Natiunilor Unite, care conferã responsabilitatea principalã pentru mentinerea pãcii si securitãtii Consiliului de Securitate al ONU.
2. Irlanda reaminteste angajarea sa în politica externã si de securitate comunã a Uniunii Europene, asa cum a fost statuatã în Tratatul asupra Uniunii Europene, adoptat la Maastrcht, amendat la Amsterdam si aprobat în fiecare ocazie de populatia Irlandei prin referendum.
3. Irlanda confirmã cã participarea sa la politica externã si de securitate comunã a UE nu prejudiciazã politica sa traditionalã de neutralitate militarã. Tratatul asupra uniunii Europene aratã în mod clar cã politica de securitate si apãrare nu trebuie sã prejudicieze caracterul specific al politicii de securitate si apãrare a unui stat membru UE.
4. Conform cu politica sa tradizionalã de neutralitate militarã, Irlanda nu este legatã de nici un angajament mutual în domeniul apãrãrii. Irlanda nu este parte a nici unui plan de dezvoltare a unei armate europene. Consiliul European de la Nisa recunoaste cã dezvoltarea capacitãtilor Uniunii de a conduce operatiuni umanitare si de management al crizelor nu implicã si crearea unei armate europene.
5. Tratatul asupra Uniunii Europene specificã faptul cã orice decizie a Uniunii de a trece la o apãrare comunã trebuie sã fie o decizie luatã prin unanimitate de statele membre si adoptatã în concordantã cu procedurile constitutionale prevãzute în fiecare tarã. Guvernul Irlandei îsi ia un angajament ferm cãtre cetãtenii Irlandei, fãcut în formã solemnã prin aceastã Declaratie, cã un referendum va fi tinut în Irlanda asupra adoptãrii unei astfel de decizii sau asupra oricãrui tratat care va avea ca urmare depãrtarea Irlandei de politica sa traditionalã de neutralitate militarã.
6. Irlanda reitereazã
cã participarea contingentelor Fortei de Apãrare Irlandeze în
operatiuni de peste mãri, inclusiv cele desfãsurate prin politica
de apãrare si securitate europeanã, necesitã:
a) autorizarea operatiunii de cãtre Consiliul de Securitate sau Adunarea
Generalã a ONU;
b) aprobarea guvernului Irlandei;
c) aprobarea lui Dail Eireann, în concordantã cu legea irlandezã.
7. Situatia descrisã în aceastã Declaratie nu va fi afectatã de intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa. În eventualitatea în care Irlanda va ratifica Tratatul de la Nisa, aceastã Declaratie va fi asociatã instrumentelor de ratificare ale Irlandei
Luând act de Declaratia de mai sus, la Anexa IV a Concluziilor Consiliului European de la Sevilia, se aratã cã:
1. Consiliul European ia la cunostiintã despre Declaratia Nationalã a Irlandei prezentatã la întâlnirea sa din Sevilia din 21-22 iunie 2002. Ia notã de faptul cã Irlanda intentioneazã sã asocieze aceastã Declaratie Nationalã la actele sale de ratificare a Tratatului de la Nisa, dacã cetãtenii Irlandei, prin referendum, decid sã accepte Tratatul de la Nisa.
2. Consiliul European aratã cã Tratatul asupra Uniunii Europene stabileste cã orice decizie prin care se ajunge la o apãrare comunã va trebui sã fie adoptatã în concordantã cu cerintele constitutionale ale fiecãrui stat membru.
3. Consiliul European reaminteste cã din termenii Tratatului asupra Uniunii Europene rezultã cã politica Uniunii nu trebuie sã prejudicieze caracterul politicii de securitate si apãrare a unui stat membru. Irlanda a atras atentia, în aceastã directie, cu privire la politica sa traditionalã de neutralitate militarã.
4. Consiliul European confirmã cã Tratatul asupra uniunii Europene nu impune nici o legãturã de apãrare mutualã. Nici dezvoltarea capacitãtii uniunii de a conduce operatiuni umanitare si de management al crizelor nu implicã o creare a unei armate europene.
5. Consiliul European confirmã cã situatia la care se face referire în paragrafele 2,3 si 4 de mai sus nu va fi schimbatã prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa.
6. Consiliul European recunoaste cã, ca de altfel toate statele membre ale Uniunii, Irlanda are dreptul, dupã intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, sã ia propiriile decizii suverane, în conceordantã cu Constitutia si legile sale, asupra problemei dacã sã trimitã personal militar spre a participa în oricare operatiune desfãsuratã în cadrul politicii de securitate si apãrare europeanã. Irlanda, în declaratia nationalã, si-a fãcut în mod clar cunoscutã pozitia în aceastã privintã,