PRIMA PAGINA |
Într-un raport dezbãtut
în Parlamentul European, privind
progresele statelor candidate în negocierile lor cu UE, se aratã
urmãtoarele:
- România si-a luat angajamentul politic sã deschidã toate
capitolele de negociere rãmase pe perioada lui 2002 si sperã
sã le închidã pe toate pânã la sfârsitul
lui 2003 sau pânã în iunie 2004. Membrii Parlamentului
European privesc acest lucru ca o provocare majorã pentru România
si de aceea sfãtuiesc tara noastrã sã creascã
viteza implementãrii standardelor UE. Aceasta se poate face printr-un
parteneriat întãrit cu institutiile europene, în special
Parlamentul European, care ar trebui sã ia în calcul mãsuri
speciale de tranzitie care sã ajute România. Bucurestiul mai
are încã de implementat o serie de reforme majore, lucru dificil
de fãcut fãrã ajutor extern. Membrii Parlamentului European
sunt convinsi cã trebuie fãcute disponibile noi fonduri de pre-aderare
si cã trebuie realizat un program clar si realist privind aderarea;
- România trebuie sã-si întãreascã capacitatea
sa administrativã si sã rezolve problemele privind coruptia
si depolitizarea. Tara noastrã ar trebui în viziunea oficialilor
europeni sã facã o reformã strategicã a administratiei
publice. Ea necesitã, de asemenea, o politicã cuprinzãtoare
pentru controlul financiar al fondurilor publice (inclusiv cele provenite
din programele de pre-aderare). Lipsa independentei si a impartialitãtii
a sistemului judiciar continuã sã fie o cauzã de îngrijorare,
precum si uzul excesiv de fortã de cãtre politie. Încãlcãrile
libertãtii mass-mediei si a libertãtii cultelor religioase sunt
de asemenea regretabile;
- Progresele continui ale României în reformarea sistemului de
protectie a copiilor sunt salutate dar, membrii Parlamentului European solicitã
adoptarea unei strategii nationale pentru handicapatii adulti;
- Membrii Parlamentului European salutã aranjamentul la care România
a ajuns cu FMI si anticipeazã cã tara noastrã va fi în
stare sã creeze disciplina financiarã necesarã în
sectorul energiei precum si în privinta la alte întreprinderi
de stat care genereazã pierderi.
PROGRESELE
ROMÂNIEI
ÎN
PRIVINTA
ADERÃRII