Politica antitero a SUA

 

Politica externa americana de dupa 11 septembrie 2001 se confrunta in ultima vreme cu un aflux de atacuri venind, in mare parte, chiar din interiorul structurilor de putere, prin anchete si rapoarte ce subliniaza cu precadere abuzul de putere al Statelor Unite in ceea ce aceasta tara a numit generic „razboiul impotriva terorismului“.
In primul rand este vorba despre o ancheta cu privire la detentia a sute de cetateni straini in Statele Unite, ca urmare a atacurilor de la 11 septembrie 2001, ancheta care a descoperit probleme mari in modul in care aceste retineri au fost facute. Ancheta este condusa de Departamentul de Justitie al Statelor Unite, care sustine intr-un ultim raport ca unii dintre cei retinuti au indurat conditii de detentie extrem de dure, iar drepturile le-au fost incalcate in mod abuziv. Subiectul anchetei il reprezinta cazurile a 762 de persoane care traiau ilegal in Statele Unite, detinute in cursul celor 11 luni care au urmat atacurilor teroriste. Potrivit concluziilor acestei anchete, unii dintre detinuti au trebuit sa astepte mai mult de o luna pana sa fie acuzati si au ramas in custodia Politiei americane timp de mai multe saptamani fara ca o ancheta sa aiba loc cu privire la asa-zisa lor legatura cu o organizatie terorista. Conditiile oferite de Centrul de detentie Manhattan din New York sunt cele mai criticate in raportul Justitiei, ce releva faptul ca 84 dintre detinuti au fost tinuti in ceea ce raportul numeste conditii extrem de restrictive, acestia fiind inchisi chiar pentru 23 de ore pe zi. Detinutii au fost subiecti ai unor proceduri care includ purtarea de catuse si lanturi, iar dreptul legal de a telefona le-a fost limitat la un singur apel pe saptamana, raportul subliniind ca aceasta restrictie i-a impiedicat sa obtina consiliere legala la timp.
A doua ancheta a fost ordonata de Congresul american si se refera la posibilul abuz al serviciilor de informatii privind asa-zisele arme de distrugere in masa din Irak, a caror existenta a catalizat declansarea razboiului impotriva regimului Saddam Hussein. Ancheta, lansata atat de politicienii republicani, cat si de cei democrati, va include audieri publice si televizate in direct, iar Agentia Centrala de Informatii (CIA) si-a anuntat deja cooperarea deplina. Aceasta este prima presiune interna asupra Administratiei Bush pentru a oferi o explicatie detaliata asupra faptului ca a sustinut, inainte de razboi, ca Irakul detine arme de distrugere in masa. Ancheta est condusa de Comitetul pentru Serviciile Armate si de Comitetul pentru Serviciile de Infromatii, ambele apartinand Senatului american, foruri ce vor sustine o audiere publica comuna, spre sfarsitul acetsei luni.
Senatorul John Warner, presedintele republican al Comitetului pentru Serviciile Armate, a declarat ca a ordonat inceperea acestei anchete datorita complexitatii si gravitatii problemei: „Credibilitatea Administratiei Bush si a Congresului este pusa sub semnul intrebarii“. Este posibil ca in cadrul acestei anchete inalti oficiali cum sunt secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, si secretarul de Stat, Colin Powell, sa fie chemati in fata Congresului, desi in urma cu doua zile administratia a aparat serviciile de informatii, anuntand din nou ca informatiile cu privire la existenta armelor de distrugere in masa irakiene primite inainte de razboi sunt „coplesitoare“.
Britanicii desfasoara in paralel o ancheta care se refera, cronologic vorbind, tot la perioada premergatoare razboiului din Irak. Potrivit presei londoneze de ieri, serviciile de securitate au condus o serie de intalniri secrete cu membrii cabinetului cu putin timp inainte de declansarea razboiului, cu scopul de a-i convinge pe acestia de gravitatea amenintarii reprezentate de Saddam Hussein. Informarile confidentiale, din luna februarie, au venit intr-un moment in care cresterea ostilitatii publicului britanic fata de ideea razboiului atinsese cote extrem de mari si se presupune ca au jucat un rol esential in persuadarea ministrilor cu privire la necesitatea actiunii militare, avand in vedere ca au inclus informatii suplimentare ca urmare a publicarii de Irak, in septembrie, a dosarului cu privire la armele de distrugere in masa.

 

Sursa: Cotidianul