Aderarea Turciei la UE
Ministrul
italian pentru Afaceri Europene, Rocco Buttiglione, a declarat intr-un interviu
dat publicatiei austriece "Die Presse", cu o zi inainte ca tara
sa sa preia presedintia prin rotatie a UE, ca Turcia nu poate deveni membra
UE deoarece nu este o democratie. El a adaugat ca Turcia nu este o democratie
datorita controlului pe care armata il are asupra tarii. Totusi, Buttiglione
este impotriva eliminarii controlului armatei pentru ca se teme ca fara
acest control Turcia ar deveni o republica islamica.
Tot referitor la relatiile Turciei cu UE trebuie spus ca presedintele turc,
Ahmet Necdet Sezer, si-a folosit, luni, dreptul de veto pentru a se opune
unor reforme care au scopul de a alinia Turcia normelor Uniunii Europene
(UE), explicand ca aceste masuri presupun riscuri in ceea ce priveste unitatea
tarii, au anuntat surse oficiale. Reformele ar fi abrogat un articol al
legii privind "propagarea separatismului", o reglementare invocata
pentru a-i condamna pe intelectualii care sustin drepturile kurzilor. Intr-o
declaratie scrisa, Sezer a subliniat ca aceasta initiativa ar putea spori
riscurile la adresa securitatii Turciei, care a fost, timp de 15 ani, in
conflict cu rebelii kurzi care doreau independenta unor provincii din sud-estul
tarii, majoritar kurde. "Exista sanse mari ca abrogarea acestui articol
sa fie un pericol pentru existenta Turciei si pentru unitatea acestei tari",
se arata in comunicatul presedintelui. Presedintele turc nu are decat o
singura posibilitate de a se impotrivi. Daca Parlamentul aproba inca o data
proiectul de lege respins de presedinte, Sezer va fi obligat sa il promulge.
Cu toate acestea, el va putea cere Curtii Constitutionale sa anuleze legea.
Abrogarea Articolului 8 al legii antiteroriste nu este privita cu ochi buni
nici de armata turca, deoarece i-ar favoriza pe separatistii kurzi si islamisti,
ingreunand lupta impotriva terorismului. Reforma face parte dintr-un set
de masuri adoptate de Parlamentul turc la 19 iunie, pentru a facilita integrarea
Turciei in Uniunea Europeana. Masurile sporesc libertatea de exprimare si
drepturile culturale ale minoritatii kurde, formata din circa zece milioane
de persoane. Sezer a fost de acord cu celelalte proiecte de lege aprobate
de Parlament, dar le-a cerut parlamentarilor sa discute inca o data "articolul
privind propaganda".
