Corpul consilierilor de integrare

 

Începând cu luna iunie a acestui an, Ministerul Integrãrii Europene a demarat o actiune, ce vizeazã angajarea unui numãr de 500 de persoane supraspecializate pe probleme de integrare, în cadrul unui corp profesional numit Corpul Consilierilor de Integrare, pe baza unei ordonante de urgentã (OUG 19/2003) emise în acest sens în luna aprilie 2003 si aprobatã în iunie, printr-o lege supusã votului Parlamentului.
Prima etapã a acestui concurs s-a derulat deja, luna trecutã, urmãtoarele douã fiind programate pentru zilele de 25 si 30 iulie. Reactiile au si apãrut deja. Una dintre ele a fost exprimatã, pe un ton virulent, de Federatia Nationalã Sindicalã a Functionarilor Publici (FNSFP), care a acuzat cã înfiintarea Corpului Consilierilor de Integrare reprezintã „o nouã metodã prin care Guvernul deturneazã banul public cãtre buzunarul privat al clientilor si membrilor PSD".
Care este stadiul pregãtirii concursului de ocupare a functiilor de consilieri de integrare, care va fi statutul lor, din ce bani urmeazã sã fie plãtiti acesti consilieri si ce sarcini vor îndeplini sunt numai câteva dintre întrebãrile pe care ziarul Azi le-a adresat Ministerului Integrãrii Europene si la care, a obtinut, în mare parte, rãspunsuri.
Demersul a fost considerat necesar având în vedere cã salarizarea respectivei categorii socio-profesionale se va face din bugetul de stat si cã, deja, în ministere existã directii de integrare europeanã.
În plus, acoperirea legislativã operatã în acest caz s-a fãcut pe baza unei ordonante de urgentã, act normativ care se legitimeazã, potrivit Curtii Constitutionale a României, „pe necesitatea si urgenta reglementãrii unei situatii care, datoritã circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, în vederea evitãrii unei grave atingeri aduse interesului public".

Multi veniti, putini alesi

Vizitând pagina de Internet a Ministerului Integrãrii (www.mie.ro,) pot fi aflate date legate de numãrul posturilor scoase la concurs, conditiile de înscriere si probele de examen. O situatie la zi, fatã de rãspunsurile primite, operativ, din partea Biroului de presã al ministerului, la data de 17 iulie, aratã cã, pentru etapa din 11 iunie, când nu se operase încã restructurarea Guvernului, s-au scos la concurs câte 10 posturi pentru cinci ministere: al Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, al Justitiei, al Sãnãtãtii si Familiei, al Apelor si Protectiei Mediului si al Lucrãrilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Concursul din 11 iunie pare a fi fost unul deosebit de riguros, având în vedere cã, din 88 de candidati, doar 18 au fost declarati „reusiti", potrivit datelor furnizate de MIE.
La întrebarea ziarului Azi, conformã cu exigentele afisate vizavi de absolvirea unor universitãti din strãinãtate de cãtre candidati, li s-au dat drept exemple de „universitãti prestigioase din strãinãtate" urmãtoarele douã, în afarã de „etc": Colegiul Franco-Român de Studii Europene si Colegiul Europei de la Bruges.

MApN nu vrea „euroconsilieri"

Urmeazã, cum mentionam mai sus, „bãtãliile" pentru aderare la CCI (Corpul Consilierilor de Integrare) din 25 si 30 iulie. Unde s-a scos la concurs grosul posturilor, respectiv 369.
Ministrii interesati sã conducã si colective de „euroconsilieri" sunt cei care se aflã în fruntea urmãtoarelor ministere: Finantelor Publice (30), al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (5), al Culturii si Cultelor (5), Justitiei (16), plus patru deja „reusiti", al Agriculturii, Pãdurilor, Apelor si Mediului (55), plus cinci „reusiti", al Educatiei Cercetãrii si Tineretului (40), al Integrãrii Europene (19), al Economiei si Comertului (8), al Administratiei si Internelor (70), al Transporturilor, Constructiilor si Turismului (40), al Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei (20), al Sãnãtãtii (11), plus nouã „reusiti".
Pe aceastã listã ar fi trebuit sã figureze si Ministerul Afacerilor Externe, care – pentru concursul din 25 iulie – figura pe site-ul MIE cu 10 posturi de „euroconsilier", dar în rãspunsul adresat nouã de MIE nu mai apare.
Ministrul Apãrãrii Nationale nu a solicitat posturi de „euroconsilieri", considerându-se de cãtre conducerea MApN cã specialistii de care dispun le sunt suficienti chiar si pentru o integrare euro-atlanticã.

Dublã subordonare

Ce mai trebuie precizat este cã viitorii cinci sute de consilieri de integrare nu vor avea statut de functionar public, ci vor fi persoane angajate pe bazã de contract individual de muncã. Ei vor fi plãtiti de Ministerul Integrãrii Europene, din fondul de rezervã al Guvernului, dupã cum explica ministrul Hildegard Puwak în cuvântul sãu de sustinere a OUG 19/2003 în fata parlamentarilor din Senat. Ca un element nu neapãrat inedit, acest corp profesional supracalificat va avea dublã subordonare. Ei vor figura ca angajati ai MIE, dar îsi vor desfãsura activitatea la „ministerele, unitãtile care se ocupã de integrare europeanã în plan teritorial, respectiv la prefecturi sau structuri neguvernamentale", dupã cum mai preciza ministrul Puwak în fata senatorilor. În completarea profilului profesional al viitorilor euroconsilieri se mai poate adãuga, dupã cum reiese din rãspunsul MIE, cã, „dupã anul 2007, ei vor dezvolta, ca si restul personalului care desfãsoarã în prezent activitãti de integrare europeanã, politicile sectoriale ale României în concordantã cu statutul acesteia de membru al UE".
În final, ziarului i s-a mai rãspuns, referitor la sarcinile concrete pe care ar urma sã le îndeplineascã un euroconsilier cã „atributiile consilierilor de integrare se stabilesc prin ordin comun al ministrului Integrãrii Europene si al ministrului pe lângã care sunt repartizati".

Unii functionari publici acuzã

Care vor fi raporturile între euroconsilieri si ceilalti specialisti care, deja, lucreazã pe probleme de integrare, este greu de descifrat, în acest moment. Motivul aprobãrii unui act normativ în regim de urgentã transpare într-o oarecare mãsurã în nota de fundamentare care a stat la baza OUG 19/2003, unde se precizeazã: „Pentru îmbunãtãtirea, la nivelul administratiei centrale, a managementului implementãrii programelor si al reformelor necesare în procesul aderãrii, se impune organizarea, în regim de urgentã, pe lângã cabinetul fiecãrui ministru, a unor colective de consilieri formate din specialisti cu înaltã calificare (...)". La o primã lecturã am putea crede cã, anterior promovãrii OUG 19, acest management al implementãrii nu a functionat corespunzãtor. Din replica datã de FNSFP si ANFP, dupã aparitia ordonantei, reiese, însã, cu totul altceva: „Cei 500 de euroconsilieri se vor transforma în veritabile lipitori ale bugetului statului, deoarece salariile lor ajung pânã la nivelul salariului unui secretar general de minister, adicã depãsesc 20 de milioane de lei, în conditiile în care multi functionari publici au salarii de aproximativ trei milioane.(...)".

UE ne recomandã expres, nu ne obligã

Reactia cu pricina este minorã în raport cu succesul reputat în fata Parlamentului de ministrul Integrãrii, la momentul sustinerii ordonantei pe baza cãreia s-a dispus crearea Corpului Consilierilor de Integrare. În argumentatia sa, ministrul Puwak a precizat cã „în mod constant în rapoartele Comisiei Europene – si pentru anul 2000, si pentru 2001 si 2002 – apare ca o recomandare expresã nevoia de întãrire a capacitãtii administrative. Guvernul a adoptat un memorandum privind întãrirea capacitãtii administrative si pregãtirea resurselor umane în domeniul integrãrii europene, încercând o suplimentare a numãrului de 1900 specialisti care lucreazã, în prezent, în diversele structuri, cu responsabilitãti în procesul de pregãtire a aderãrii la UE. Cu sigurantã, acest numãr este insuficient, iar bugetul de stat pe anul 2003 contine deja o suplimentare cu circa 1287 de persoane. În plus fatã de acestea, din fondul de rezervã al Guvernului s-a apreciat ca oportunã suplimentarea acestui numãr, inclusiv a celui prevãzut pentru anul 2003, cu încã 500 de tineri specialisti, cu studii în acest domeniu (...). Am fãcut aceastã ordonantã de urgentã urmând modele pe care tãrile candidate care vor deveni, nu peste multã vreme, membre ale Uniunii Europene le-au aplicat în ultimii ani, tot ca o recomandare a Comisiei Europene, de întãrire a capacitãtii administrative".

 

Sursa: Azi