Un mister numit Uniunea Europeana

 

In urma cu doua zile, seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, spunea ca tara noastra are o capacitate redusa de absorbtie a fondurilor PHARE pentru cooperare transfrontaliera si ca trebuie sa vina cu proiecte „clare“ pentru a obtine mai multi bani de la Uniunea Europeana. Raspunsul la intrebarea de ce nu sunt, in general, proiectele romanesti „clare“ pentru oficialii UE poate fi gasit intr-un studiu al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si municipiului Bucuresti (CCIRB).
Informatiile referitoare la Uniunea Europeana, la instrumentele de preaderare si programele comunitare la care Romania poate avea acces sunt o necunoscuta chiar si pentru furnizorii de servicii europene, adica pentru acele persoane care informeaza in mod gratuit sau contra cost cu privire la aceste aspecte.
Potrivit unui sondaj efectuat la sfarsitul anului trecut de CCIRB in judetele Giurgiu, Teleorman, Dambovita si Ilfov, mai putin de jumatate din numarul total de angajati ai organizatiilor cu atributii in domeniul serviciilor europene au cunostinte aprofundate in domeniu. In judetele Teleorman si Dambovita, ponderea celor care cunosc foarte bine acest domeniu este sub 20 de procente. Totusi, mai mult de jumatate dintre angajatii cu atributii in domeniu cunosc limba engleza si au abilitati de lucru pe Internet, exceptie facand cei din judetul Ilfov, unde procentul este sub 50. In timp ce 87% dintre furnizorii de servicii europene au cunostinte generale despre UE, in judetul Dambovita numai 8% sunt bine informati cu privire la instrumentele de preaderare si programele comunitare. In consecinta, ponderea furnizorilor de servicii care informeaza in detaliu este numai 30% din totalul acestora.
Persoanele care solicita date cu privire la UE se pot lovi si de dotarea necorespunzatoare cu tehnica de calcul a centrelor de informare, mai ales daca respectivele centre au capital de stat. In medie, numai 12% dintre furnizorii de servicii europene au la dispozitie cate un calculator si o imprimanta, numarul de faxuri existente in cadrul unei organizatii variaza intre unul si doua, iar fotocopiatoare si scannere detin numai 75% dintre centrele de informare.
De asemenea, in medie, 39% din numarul total de calculatoare din cadrul organizatiilor sunt conectate la Internet. Sondajul mai releva faptul ca romanii sunt interesati in primul rand de consultanta in vederea accesarii fondurile disponibile prin instrumente de preaderare si programe comunitare de finantare sau pentru depunerea unui proiect in cadrul unor programe.

 

Sursa: Cotidianul