Spania, in cautare de tarani

 

In vreme ce mare parte din Europa incearca sa isi fortifice granitele impotriva strainilor nepoftiti, zeci de sate spaniole au invitat imigrantii sa se mute aici si sa ocupe locuri de munca in agricultura, constructii si industria serviciilor, care nu mai atrag de mult suficienti localnici, relateaza un amplu articol al cunoscutului cotidian The New York Times. Ca urmare a zecilor de ani in care satenii spanioli au migrat spre orase, comunitatile rurale se afla azi intr-o continua lupta pentru supravietuire, insa situatia catorva sate din campiile Aragonului arata ca scolile pot fi pline cu elevi, multumita initiativei catorva primari care recruteaza noi rezidenti din America Latina si Estul Europei. Doctorul Luis Bricio, primarul satului Aguaviva, impreuna cu cativa colegi, a format, in urma cu trei ani, Asociatia Spaniola a Oraselor Impotriva Depopularii. Cele 130 de comunitati membre ale asociatiei cauta cupluri casatorite sub 40 de ani, fara diplome de invatamant superior, cu permise de munca si cel putin doi copii sub 12 ani, pentru a semna contracte pe cinci ani cu primariile. New York Times spune ca potrivit acestor contracte, noii rezidenti primesc slujbe platite intre 600 si 840 de euro, gazduire pentru o chirie modica de 150 de euro, servicii medicale gratuite si educatie scolara gratuita.
Potrivit planului initial al Doctorului Bricio, ar fi trebuit recrutati cetateni argentinieni, cu o cultura si limba identica, deoarece multi dintre acestia au nationalitate spaniola, fiind descendenti ai emigrantilor. Numai ca, doar cinci din cele noua familii argentiniene aduse in Spania au ramas in Aguaviva. Astazi, jumatate din cei 100 de noi rezidenti ai satului sunt romani, ortodocsi, dornici sa munceasca si sa se inetgreze in comunitatea spaniola. Primarul Bricio sustine ca Aguaviva ar trebui sa aiba in mod normal o populatie de 800 de suflete, insa numarul rezidentilor a scazut la 550 pana in anul 1991, ca urmare a migrarii catre orase. In cei zece ani care au urmat, imigratia in Spania a crescut dramatic, avand in vedere ca tara adaposteste acum 1,5 milioane de rezidenti straini, comparat cu numarul de 400.000, dinainte de anul 1991. Multi dintre acestia sunt africani, muncind in serele din sud, insa Bricio declara ca s-a gandit sa „importe“ fenomenul si in satul sau, aproape parasit. Cand primarul si-a inceput campania in anul 2000, erau 37 de elevi la scoala din sat. Acum sunt mai mult de 80. Primarul sustine ca totalul castigurilor imigrantilor se ridica la 500.000 de euro pe an, „majoritatea cheltuiti in sat“. Mare parte a satenilor traiesc din ceea ce produce pamantul: cartofi, rosii, piper, pomi fructiferi, porci si iepuri, precum si din serviciile prestate. Acest fapt o face pe Rosa María Clemente, un mebru al Consiliului orasenesc din partea Socialistilor aflati in opozitie, sa sustina ca nimic nu ii va retine pe imigranti in Aguaviva daca nu vor mai exista locuri de munca. Cu toate aceste probleme, exita semnale potrivit carora cativa spanioli, in majoritate parinti cu copii mici, incep sa ii imite pe ceilalti europeni, mutandu-se la tara.

 

Sursa: Cotidianul