Regiunile Europei

 

Redam mai jos o serie de articole grupate la rubrica "Reportaj" a editiei de azi (28 august 2003) a cotidianului "Gardianul":

 

Regiunile Europei, noua harta administrativa a continentului

Uniunea Europeana este una dintre cele mai prospere zone economice ale lumii, dar diferentele dintre statele membre sunt izbitoare. Nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes in fata provocarilor generate de fenomenul globalizarii. Totul depinde de zona in care traiesc, daca ea se afla intr-o regiune prospera sau una mai saraca, intr-o zona dinamica sau in declin, la oras sau la tara, la periferia Uniunii sau intr-unul din centrele sale economice. Scopul politicii regionale a Uniunii Europene este sa creeze locuri de munca si sa creasca nivelul competitivitatii, oferind sprijin statelor din regiuni mai putin dezvoltate, precum si celor care se confrunta cu dificultati structurale. Politica de dezvoltare regionala a UE este finantata prin asa-numitele Fonduri Structurale si prin Fondul de Coeziune, care reprezinta o treime din bugetul Uniunii. In prezent, 75% din fondurile UE sunt deja alocate dezvoltarii regionale. Romania va beneficia insa de aceste fonduri numai dupa aderare.

Fondurile structurale au crescut de la 8 miliarde de euro pe an in 1989, la 32 miliarde de euro pe an in 1999. Ele vor ramane la un nivel aproximativ de 28 miliarde de euro pe an in perioada 2000-2006, respectiv 195 miliarde pe parcursul a sapte ani. Fondurile structurale nu finanteaza proiecte individuale separate, ci numai programe de dezvoltare regionala multianuale, elaborate de catre regiuni, state membre si Comisia Europeana.

Eliminarea decalajelor dintre regiuni
Pentru obtinerea celor mai bune rezultate posibile, 94% din finantarea structurala se concentreaza asupra a trei obiective pe care Comisia le considera prioritare. Primul obiectiv reprezinta 70% din finantarea disponibila. In regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii, scopul este de a elimina decalajele fata de celelalte regiuni din cadrul Uniunii. Acest lucru incepe prin remedierea infrastructurii de baza: transporturi, alimentarea cu apa, energie, prelucrarea deseurilor, telecomunicatii, sanatate si invatamant. Aproape 12% din finantarea disponibila se duce catre obiectivul 2, care are ca scop sprijinirea conversiei economice si sociale. Pentru zonele care trec prin acest proces, problema este declinul activitatilor economice traditionale. O infrastructura suplimentara specifica poate fi construita in aceste zone pentru a le spori activitatea si a creste nivelul ocuparii fortei de munca. Obiectivul 3 se axeaza pe domeniul resurselor umane si include: formare profesionala de baza pe tot parcursul vietii, sprijin pentru ocuparea fortei de munca, structuri imbunatatite de invatamant, sanse egale, sprijinirea muncitorilor pentru a deveni flexibili si adaptabili.

Scheele: "O politica pentru oameni"

"Este o politica pentru oameni", spune seful Comisiei Delegatiei Europene in Romania, Jonathan Scheele. "Acestora le este mai usor sa gaseasca de lucru, sa-si dezvolte aptitudinile si sa se bucure de o mai buna calitate a vietii: un mediu mai curat, drumuri mai sigure, trenuri mai rapide, servicii turistice mai accesibile." El a explicat ca "elementul primordial pentru reusita acestei politici este un parteneriat real intre toti cei implicati: administratiile centrale si locale, societatea civila, comunitatea de afaceri, centrele de cercetare si dezvoltare".

Solidaritate financiara: Tarile sarace se dezvolta pe banii statelor bogate

Politica regionala se bazeaza pe solidaritate financiara. Acest lucru inseamna ca o parte din banii pe care statele membre ii dau la bugetul UE se duc spre regiunile si grupurile sociale mai putin prospere. O treime din bugetul comunitar, adica o suma totala de 213 miliarde de euro (la preturile din 1999), va fi disponibila in perioada 2000-2006, pentru imbunatatirea situatiei economice a regiunilor cele mai putin favorizate, a zonelor cu dezavantaje specifice si a grupurilor defavorizate din societate. Solidaritatea europeana se manifesta mai ales prin cele patru Fonduri Structurale si prin Fondul de Coeziune.

Cele patru Fonduri Structurale

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) finanteaza infrastructura, investitiile prin care se creeaza locuri de munca, proiectele de dezvoltare locala si asistenta pentru micile firme

Fondul Social European (FSE) promoveaza reintegrarea somerilor si a grupurilor dezavantajate, in principal prin finantarea unor masuri de formare profesionala si sisteme de sprijin pentru recrutarea fortei de munca.

Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA) finanteaza masurile de dezvoltare rurala si asistenta pentru fermieri, mai ales in regiuni ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii. Instrumentul Financiar de Orientare pentru pescuit (IFOP) ajuta la adaptarea si modernizarea sectorului pescuitului.

Fondul de coeziune acorda finantare directa pentru proiecte individuale in vederea imbunatatirii mediului si dezvoltarii transporturilor.

Definitia euroregiunii

Regiunea este corespunzatoare nivelului imediat inferior celui de stat. Ea este dotata cu un Guvern care dispune de puteri politice proprii. Este recunoscuta in Constitutia tarilor membre sau in legea care ii delimiteaza atributiile si competentele si ii garanteaza autonomia. De asemenea, regiunea are propria Constitutie, cu un statut de autonomie sau cu o lege care fac parte din structura juridica a statului la cel mai inalt nivel.

Organizare
Structura de baza a regiunii este formata dintr-o adunare reprezentativa si un organ executiv, din care nu au voie sa faca parte membri ai puterii centrale. Organul executiv este subordonat adunarii reprezentative.

Competente
Repartizarea competentelor intre stat si regiuni este stabilita prin Constitutie sau lege. Deciziile sau masurile adoptate de stat, care afecteaza competentele regiunii, nu pot fi adoptate fara acordul acesteia. Exemple de competente: politica economica si regionala, politica in materii de constructii si locuinte, energie si mediu, agricultura, turism, sport, educatie, politie si securitate publica.

Resurse
Regiunile au autonomie financiara. Repartitia veniturilor trebuie reglementata prin Constitutie sau lege. Resursele financiare se compun din impozite de la stat sau proprii.

Tratate
Regiunile pot semna acorduri sau tratate cu alte regiuni din acelasi stat sau internationale. Incheierea unui tratat international nu se face fara a consulta statul. Regiunile pot constitui birouri de reprezentare pe langa institutiile UE.

Romania, o tara subdezvoltata

Dupa 45 de ani de comunism, cele mai putin dezvoltate zone din Romania sunt Moldova si sud-estul Campiei Romane, iar cele mai dezvoltate raman, in afara de Bucuresti si Constanta, regiunile din vestul si centrul tarii. Autorii studiului IER referitor la politicile regionale scriu ca "mai mult sau mai putin, intreaga tara poate fi considerata drept subdezvoltata comparativ cu nivelul mediu de dezvoltare al UE".

Regionalizarea in Polonia a inceput in anul 1998

Polonia a adoptat in 1998 o lege care comasa cele 49 de judete ale sale in 16 regiuni, numite voievodate (wojew›dztwo). In momentul crearii voievodatelor s-a tinut cont de: acordul social, pozitia geografica, adaptarea la standarde europene si evenimentele cultural-istorice. Administratia voievodatului are un buget propriu, este sub controlul Guvernului, al prefectului si al unei instante judecatoresti autonome. Administratia adopta legi proprii, obligatorii doar pe teritoriul regional. Miniparlamentul voievodatului face parte din administratia regionala si are putere de decizie si control pe plan local. In acest scop, numeste o comisie de control, dar si un trezorier al voievodatului, care este pe post de contabil-sef al bugetului. Maresalul voievodatului este presedintele miniparlamentului si reprezinta organul executiv. El isi duce la capat indatoririle cu ajutorul biroului maresalului si al unitatilor organizatorice ale administratiei sau ale persoanelor juridice din regiune. Independent de administratie, pe teritoriul voievodatului functioneaza prefectul, desemnat de primul-ministru. El este reprezentantul Guvernului in voievodat. Raspunde pentru ordinea publica si securitatea din regiune.

 

Realitatile Europei Extinse

"Nevoia unei politici regionale nu va disparea o data cu extinderea. Dimpotriva!", spunea comisarul european pentru politica regionala, Michael Barnier. Dimensiunile considerabile ale extinderii ar trebui sa aiba efecte "impresionante" asupra hartii disparitatilor regionale, arata un studiu de impact al Institutului European (IER), intitulat "Politica de coeziune a UE si dezvoltarea economica si sociala in Romania". Autorii scriu ca vor creste "spectaculos" disparitatile existente intre nivelurile de dezvoltare ale statelor membre. Dupa extindere, teritoriul si populatia Uniunii Europene au crescut, fiecare, cu circa 30%. In ciuda acestui fapt, PIB al noii Europe va creste doar cu 5-6%. Se apreciaza ca va fi nevoie de aproximativ trei milioane de noi locuri de munca pentru a aduce nivelul de ocupare al fortei de munca din tarile noi membre la nivelul celui din Uniunea Europeana actuala, compusa din 15 state. Noile state membre vor beneficia in 2006 de un ajutor pe cap de locuitor de 137 de euro, care reprezinta 2,5% din PIB al fiecaruia.

Saracia de la tara, una dintre probleme

Disparitatile economice regionale au crescut, in tara noastra, in special in privinta ocuparii fortei de munca si a productiei industriale, dar si sub aspectul veniturilor si resurselor financiare ale gospodariilor. O crestere a disparitatilor a fost observata si in cazul educatiei, sanatatii, serviciilor publice locale. Toate studiile indica faptul ca o regiune este cu atat mai saraca, cu cat are o zona rurala mai importanta ca pondere. O concluzie a studiului IER este aceea ca "problema rurala si mai ales cea a saraciei rurale reprezinta o provocare pentru politica de dezvoltare regionala".

Un PIB mai mic de 25%
In mod normal, nici Romania si nici Bulgaria nu ar trebui sa-si faca griji ca nu vor avea parte de banii UE. Una dintre conditiile pentru a obtine fonduri structurale de la UE este aceea ca statul respectiv trebuie sa aib un PIB sub 75% din cel al UE. In cele 10 noi state membre, doar patru regiuni (Praga, Bratislava, Budapesta si Cypru) au un venit pe cap de locuitor mai mare de 75% din media UE. Acest lucru le exclude ca potentiale beneficiare ale fondurilor structurale. La noi in tara, cinci regiuni se situeaza sub 25% din aceasta medie, in timp ce in Bulgaria sunt doar patru in aceeasi situatie.

Mai sunt multe de facut
Studiul IER referitor la politicile regionale arata ca "mai sunt multe de facut pentru atingerea cerintelor legislative si institutionale ale politicii de coeziune din UE". Autorii studiului scriu insa ca "nu exista aproape deloc comunicare intre organismele administrative si politice si asociatiile profesionale, experti, mediul academic si mass-media, in scopul facilitarii intelegerii mai bine a situatiei prezente si gasirii de solutii pentru viitor".