SUA se supun ONU in Irak

 

Neputinta Statelor Unite de a administra singure, militar si financiar, situatia din Irak, explicabila in mare parte prin prisma alegerilor de anul viitor si a necesitatii politice de a nu-l supara pe contribuabilul american, s-a tradus zilele acestea intr-un proiect de rezolutie pus in circulatie la ONU, ce ofera un rol vital organismului international in schimbul autorizarii unei forte multinationale care sa actioneze pe teritoriul irakian sub comanda Washingtonului.

Solicitand mandat ONU in Irakul pe care l-a atacat doar cu ajutor britanic si fara aprobare internationala, George W. Bush a acceptat in cele din urma realitatea, comenteaza presa occidentala, trimitere la schimbarea fundamentala de pozitie a Casei Albe, care autorizase initial un rol decorativ, umanitar, pentru Natiunile Unite, pastrand pentru sine suprematia militara si politica.

De data aceasta insa, Administratia Bush a lasat garda jos: chiar si seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, aflat intr-un turneu ad-hoc in Irak si Afganistan, a vorbit despre necesitatea de a suplini trupele din statul arab, dar nu cu efective americane, ci irakiene sau internationale.

Un rol vital pentru Natiunile Unite

Pana acum, Departamentul Apararii sustinuse neimplicarea ONU. In contextul cresterii exponentiale a cheltuielilor pentru mentinerea efectivelor militare in Irak si procesul de reconstructie - Casa Alba va solicita Congresului un supliment de 60-80 miliarde de dolari pentru anul fiscal urmator -, dar si al deteriorarii climatului de securitate - dovada trei atentate de anvergura numai in luna august, dintre care unul impotriva ONU -, a prevalat insa pozitia anuntata saptamana aceasta de Colin Powell.

Cu aprobarea Consiliului de Securitate, coalitia anglo-americana din Irak va lua forma unei forte multinationale, Consiliul de Guvernare irakian, sprijinit de Statele Unite, va schita o foaie de parcurs pentru realizarea unei constitutii si organizarea de alegeri, iar ONU se va implica puternic in reconstructie si procesul electoral, in timp ce fortelor de politie irakiene li se cere sa stranga randurile si sa contribuie substantial la lupta antitero. Cel mai important, generalul american sub a carui comanda unificata vor actiona trupele multinationale va avea obligatia de a informa periodic Natiunile Unite cu privire la derularea evenimentelor in Irak.

Nici un vot asupra proiectului de rezolutie nu este asteptat zilele acestea, negocierile fiind in toi cu tari precum Franta sau Germania, care au reiterat ca nu vor sprijini o rezolutie care permite SUA sa mentina control politic si militar total asupra Irakului. Totusi, Statele Unite vor un raspuns pozitiv pana cel mai tarziu peste trei saptamani, cand presedintele Bush va lua cuvantul la tribuna ONU, cu ocazia Adunarii Generale.

Trupe cu mandat

Franta: insista pentru un rol central al ONU, care sa mearga mai departe de un simplu ajutor in serviciul Statelor Unite si care sa aiba si valente politice.

"Singura optiune realista este transferarea autoritatii si suveranitatii catre irakieni. Iar aceasta trebuie facuta rapid, parte a unui proces caruia numai Natiunile Unite ii pot conferi legitimitate", a fost pozitia Ambasadei Frantei la Londra, citata de BBC. "Pentru tara noastra, nu poate fi adoptata o masura care sa modifice nesemnificativ actuala prezenta a fortelor de ocupatie".

Germania: declara ca "nu are capacitatea" de a contribui la forta multinationala pentru Irak. Avand circa 10.000 de militari desfasurati la nivel global in diverse misiuni de mentinere a pacii, Germania prefera sa se concentreze pe extinderea operatiunilor din Afganistan, unde se afla 1.800 de militari ai sai.

Rusia: va fi de acord cu o noua rezolutie ONU care sa creeze o forta multinationala pentru Irak, dar "este destul de putin probabil" sa contribuie cu trupe sub comanda americana sau straina, au spus oficiali de la Moscova.

Turcia: Statele Unite au solicitat Turciei trupe. In timp ce premierul Recep Tayyip Erdogan a declarat ca tara sa este gata sa contribuie cu 10.000 de militari, cu mandat ONU, surse militare au indicat o cifra de numai 5.000. Chestiunea este extrem de controversata in Turcia, unde orice desfasurare de acest gen trebuie aprobata de parlament.

Bangladesh: Cunoscut pentru misiunile sale internationale, in Liberia si Congo, Bangladesh nu a luat o decizie finala privitoare la implicarea in Irak. Surse oficiale sugereaza insa un raspuns pozitiv la solicitarea de ajutor a Statelor Unite.

Pakistan: Aceasta putere militara are mari sanse sa trimita trupe, dar numai cu mandat ONU. Autoritatile nu au luat o decizie finala.

India: Un puternic mandat ONU este solicitat de autoritatile indiene pentru a ajuta coalitia anglo-americana. "Ce a sugerat Colin Powell nu are legatura cu o forta de Casti Albastre. Asteptam sa vedem daca ce a sugerat acesta se constituie intr-un mandat ONU", a declarat un oficial indian. Conditiile Indiei: sa se faca diferenta intre forta multinationala si coalitia condusa de americani si desfasurarea fortei multinationale numai ulterior unei solicitari din partea poporului irakian.

Japonia: Contributia Japoniei are mai putin de-a face cu politica si mai mult cu contracararea insecuritatii in Irak. Parlamentul de la Tokio a aprobat trimiterea a 1.000 de soldati in Irak, pentru misiuni de reconstructie - cea mai ampla desfasurare de forte nipone de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Sosirea trupelor japoneze in Irak poate fi amanata, urmare exploziei de la sediul ONU din Bagdad.

Thailanda: Si Thailanda ia in considerare posibilitatea amanarii desfasurarii militare.

Indonezia: Statul musulman, care s-a opus interventiei militare in Irak, asteapta mandat ONU.

Mexic: Membra a Consiliului de Securitate pana in decembrie, Mexicul se gandeste sa nu se implice cu trupe in Irak.

 

Sursa: Curentul