Statele mici ataca proiectul Constitutiei Europene

Reprezentantii statelor mici, membre sau candidate ale UE, s-au intalnit, ieri, la Praga pentru a adopta o strategie comuna, menita sa modifice proiectul Constitutiei Europene, a carei forma finala ar urma sa fie stabilita incepand cu 4 octombrie, cu prilejul Conferintei Interguvernamentale (IGC) de la Roma. Ministrii de Externe din 17 state au fost invitati de oficialii cehi pentru a-si stabili o pozitie cat mai buna in cadrul IGC, pe fondul temerilor ca viitorul UE ar putea fi influentat in prea mare masura de decizia tarilor puternice.
Intentiile declarate ale organizatorilor summitului sunt ca fiecare stat membru al Uniunii sa aiba un reprezentat cu drept de vot in cadrul Comisiei Europene. In plus, acestia doresc ca presedintia Consiliului sa fie asigurata prin rotatie, iar majoritatea - sa fie una dubla, asigurata atat de stat, cat si de populatie.
Actualul proiect al Constitutiei, realizat de Conventia Europeana prezidata de Valery Giscard d’Estaing, a propus un consiliu pe termen lung al UE si o comisie cu numai 15 membri. Desi presedintele Comisiei, Romano Prodi, a sustinut sistemul cu 25 de membri, premierul italian, Silvio Berlusconi, care detine in acest moment presedintia UE, a precizat ca va actiona cu o „violenta usoara“ pentru a se asigura ca textul Constitutiei nu va fi alterat radical in cadrul Conferintei Interguvernamentale de la Roma. In opinia analistului Fundatiei „Stefan Batory“ din Varsovia, Alexander Smolar, citat de Radio Europa Libera, „obiectivul schimbarilor impuse mai mult sau mai putin de statele mari si de Valery Giscard d’Estaing este de a restabili importanta statelor puternice, in scopul unei integrari politice a Uniunii“. Smolar a precizat ca actualul proiect schimba situatia prezenta in cadrul Uniunii dupa summitul de la Nisa din 2000, cand statele mici aveau, comparativ, puteri mult mai largite. Potrivit lui Smolar, diferendele dintre statele mari si cele mici sunt evidente si nu este surprinzator ca cele din urma incearca sa se organizeze pentru a reactiona la noua situatie.
Oficialii Belgiei, Olandei si Luxemburgului, invitati de gazdele cehe, au decis ca nu isi vor trimite reprezentantii la reuniunea de la Praga deoarece pozitia lor difera de cea impartasita de celelalte state mici. Potrivit unor surse anonime, citate de publicatia online EUobserver, in vreme ce tari ca Cehia sau Austria isi promoveaza interesele nationale si doresc sa deschida chestiuni dificile stabilite deja de Conventie, tarile din Benelux sunt mai dispuse sa ajunga la un compromis.
Reuniunea de la Praga ar putea, de asemenea, sa fie criticata de tarile mari, printre care Franta si Germania, care nu doresc ca rezultatul atins de Conventie sa fie distrus o data cu inceperea Conferintei Interguvernamentale. Cu o saptamana in urma, ministrul german de Externe, Joschka Fischer, i-a spus omologului sau ceh, Cyril Svoboda, ca UE se va gasi intr-o criza fara precedent daca nici o intelegere privind adoptarea Constitutiei nu va fi adoptata pana in primavara viitoare. Desi presedintia italiana a UE spera, mai optimist, sa aprobe forma finala a Constitutiei pana in decembrie 2003, reuniunea de la Praga, care defineste mult mai clar formarea unor diferende in sanul Uniunii, ar putea complica orarul stabilit.

Sursa: Cotidianul