Concluzii la raport

Într-o stire publicatã pe site-ul Delegatiei Comisiei Europene în România, www.infoeuropa.ro, sunt cuprinse urmãtoarele:

"Declaratia domnului Jonathan SCHEELE
Seful Delegatiei Comisiei Europene în România
cu ocazia publicãrii Raportului de Tarã 2002
9 octombrie 2002, 18:00, Centrul de informare al Comisiei Europene
Bunã seara!
V-am invitat la Centrul nostru de Informare pentru a vã anunta rezultatele evaluãrilor
fãcute de Comisia Europeanã, privind gradul de pregãtire al statelor candidate pentru
aderarea la Uniunea Europeanã.
Dup cum stiti, Comisia European a publicat astãzi:
• 13 rapoarte de Tarã (câte unul pentru fiecare stat candidat) si
• un document de sintezã, privind perspectivele extinderii Uniunii Europene.
Concluziile acestui document de sintezã sunt urmãtoarele:
• Perspectiva aderãrii la Uniune a accelerat reformele din toate statele candidate
• 10 state candidate vor fi pregãtite sã adere în 2004
• data orientativã de 2007 pentru România si Bulgaria se sustine
• Turcia nu este încã pregãtitã sã deschidã negocieri de aderare
In privinta României, Raportul de Tarã, trage urmãtoarele concluzii:
- România continuã sã îndeplineascã criteriul politic: s-au înregistrat progrese în domeniul protectiei copilului, în tratarea minoritãilor si în
demilitarizarea politiei, dar se poate face mai mult în reforma administratiei publice, lupta anti-coruptie si asigurarea libertãii de exprimare.
- România nu îndeplineste încã criteriul economic, desi trendul pozitiv de anul trecut se mentine: cretere economicã, inflatie în scãdere si îmbunãtãtirea disciplinei fiscale. Rãmân însã problemele legate de arierate, privatizare si mediul de afaceri.
- România nu îndeplineste criteriul asumãrii obligatiilor de membru, desi s-a accelerat ritmul de aliniere legislativ; capacitatea
dministrativã de aplicare corectã a legilor este încã foarte scãzutã.
In concluzie, ca reprezentant al Comisiei Europene în România, doresc sã reafirm tot
sprijinul pe care Uniunea este gata sã îl ofere României pentru a atinge data tintã de 2007.
Cum a afirmat si Comisarul Gunter Verheugen astãzi, la Parlamentul European, procesul
extinderii Uniunii nu va fi complet pînã cînd nu vor avea un loc în Parlamentul European
si deputati români si bulgari!
În acest sens, vom pregãti, dupã consultãri cu autoritile române, o foaie de parcurs.
Aceasta are sã prevadã mãsurile de luat pentru accelerarea pregãtirii pentru aderare, si
calendarul aplicãrii acestor mãsuri. Totodatã, Comisia sustine cresterea treptat, dar
considerabil, începând cu anul 2004, a sprijinului financiar de pre-aderare pentru România.

Concluzii

În “opinia Comisiei Europene”, publicata în 1997, se concluziona ca România îndeplineste criteriul politic. De atunci, România a înregistrat progrese în consolidarea si aprofundarea stabilitatii institutiilor sale ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului, precum si respectul pentru si protectia minoritatilor. Aceste progrese au fost confirmate în decursul anului trecut. România continua sa îndeplineasca criteriul politic, stabilit la Copenhaga.
Lansarea unui program substantial în domeniul reformelor administrative reprezinta un progres important, iar asigurarea aplicarii cu succes a acestor reforme trebuie considerata o prioritate. Au fost înregistrate progrese semnificative si prin decizia de a demilitariza politia. Acest lucru va creste gradul de responsabilitate al ofiterilor de politie fata de public - actiuni suplimentare fiind însa necesare pentru a asigura pastrarea proportionalitatii actelor ofiterilor de politie. Au fost create structuri institutionale noi pentru a combate coruptia, care continua sa ramâna un motiv serios de preocupare, dar aceste structuri mai trebuie si sa înceapa sa aiba un impact.
România trebuie sa continue eforturile în vederea îmbunatatirii procesului decizional si legislativ. În mod special, ar trebui redusa tendinta Guvernului de a apela la ordonante de urgenta si ar trebui consolidata capacitatea parlamentului de a realiza o analiza aprofundata a legislatiei. Reforma sistemului judiciar a fost limitata. Lipsa resurselor duce la suprasolicitarea severa a sistemului judiciar, iar amestecul executivului în problemele sistemului judiciar nu a fost redusa în practica. Pentru a rezolva aceste probleme, reforma sistemului judiciar trebuie sa devina o prioritate politica. fiind necesara stabilirea unei strategii comprehensive pentru îmbunatatirea functionarii acestui sistem.
România continua sa respecte drepturile omului si libertatile fundamentale. Progrese semnificative s-au înregistrat în domeniul protectiei copilului, prin reducerea - numarului copiilor institutionalizati si îmbunatatirea conditiilor lor de viata. De asemenea, s-au înregistrat progrese în promovarea egalitatii de sanse între barbati si femei, prin dezvoltarea unor structuri menite sa reduca traficul de fiinte umane si prin instituirea unui cadru institutional de lupta împotriva discriminarii. Sistemul de probatiune a continuat sa se dezvolte, desi conditiile din penitenciare sunt în continuare precare. Sunt necesare masuri suplimentare pentru a întari siguranta punerii în practica a dreptului la libera exprimare.
S-au înregistrat progrese în ceea ce priveste tratamentul minoritatilor. Legislatia cu privire la extinderea utilizarii în cadru oficial al limbilor minoritare a fost pusa în practica relativ fara probleme. S-au realizat pasi importanti în punerea în practica a Strategiei Nationale pentru îmbunatatirea Situatiei Romilor, având ca scop îmbunatatirea conditiilor de viata ale Romilor si combaterea în mod eficient a discriminarii, desi sunt necesare fonduri financiare suplimentare pentru a progresa în continuare în acest domeniu.
România a continuat sa progreseze pe calea devenirii unei economii de piata functionale, perspectivele pentru realizarea acesteia îmbunatatindu-se. Punerea în practica deplina si sustinuta a masurilor planificate, împreuna cu încheierea programului de reforma, ar trebui sa permita României ca pe termen mediu sa fie capabila sa faca fata presiunii exercitate de concurenta si fortele de piata din cadrul Uniunii.
În ultimii ani, au fost realizate unele progrese semnificative în ceea ce priveste stabilizarea macroeconomica. O combinatie mai potrivita de instrumente de politica economica au condus Ia scaderea inflatiei, concomitent cu reluarea cresterii economice si cu mentinerea pozitiei externe. Progrese considerabile au fost înregistrate în ceea ce priveste crearea institutiilor necesare functionarii economiei de piata. Schimbarea în curs din sectorul bancar, îmbunatatirile succesive ale cadrului de supervizare si reglementare a pietelor financiare si progresele înregistrate în procesul de privatizare au contribuit la consolidarea treptata a disciplinei financiare a întreprinderilor. Liberalizarea preturilor si a comertului cuplata, în decursul ultimului an, cu ajustarea semnificativa a tarifelor la energia electrica si reformele importante din domeniul fiscalitatii au creat premizele pentru o alocare mai eficienta a resurselor. Procesul de restructurarea a avansat într-o serie de sectoare.
Pentru consolidarea acestor progrese, autoritatile trebuie sa acorde prioritate crearii unui trend de stabilizare macroeconomica, bazat pe continuarea reducerii inflatiei, prin utilizarea combinatiei potrivite de instrumente de politica economica care sa se sprijine pe aplicarea disciplinei financiare la nivelul întreprinderilor. Angajamentele de a limita totalul masei salariale în sectorul public trebuie respectate. Recenta crestere semnificativa a masei monetare si de credit cere o monitorizare atenta si disponibilitatea de a actiona cu promptitudine. Respectarea disciplinei financiare a întreprinderilor necesita îmbunatatirea gradului de respectare si gestionare a politicii fiscale, o aplicare consistenta si transparenta a ultimelor masuri de reducere a arieratelor utilizatorilor energetici, o aplicare ferma si transparenta a recent adoptatelor reglementari privind accelerarea privatizarii si o disponibilitate în ceea ce priveste lichidarea întreprinderilor cu pierderi. Finalizarea procesului de privatizare a sectorului bancar, continuarea reformei în domeniul cheltuielilor publice si a procedurilor bugetare, precum si siguranta aplicarii unui cadru legislativ îmbunatatit vor sprijini, de asemenea, crearea unei economii de piata functionale si dezvoltarea capacitatii României de a face fata presiunilor exercitate de concurenta si fortele de piata din interiorul Uniunii.
Începând cu “Opinia” din 1997, România a înregistrat progrese constante în adoptarea acquis-ului comunitar. Cu toate acestea, în multe domenii, se observa o crestere a distantei dintre progresul înregistrat în transpunerea legislativa si capacitatea limitata a administratiei românesti de a aplica si urmari respectarea noii legislatii adoptate.
În ultimul an, România si-a accelerat procesul de transpozitie legislativa si a continuat eforturile de dezvoltare, desi într-un ritm mai lent, a structurilor administrative necesare aplicarii acquis-ului.
Pe ansamblu, si având în vedere data tinta pe care România si-a stabilit-o pentru aderare, progresele au fost rezonabile si legislatia nationala a fost aliniata cu aequis-ul comunitar în multe domenii. Consolidarea capacitatii administrative va necesita o reforma structurala cuprinzatoare, atât a administratiei publice, cât si & sistemului juridic.
În domeniul pietei interne, legislatia-cadru privind Noua Abordare Globala, a permis accelerarea alinierii cu acquis-ul specific liberei circulatii a bunurilor. Se observa un progres semnificativ si în crearea organismelor care sa se ocupe de gestionarea acquis-ului. Eforturile suplimentare trebuie orientate spre îmbunatatirea standardizarii si certificarii, consolidarea sistemului de supraveghere a pietei, restructurarea sistemului de control al alimentelor, precum si spre aplicarea efectiva a legislatiei privind achizitiile publice. S-au pus bazele pentru progres în domeniul liberei circulatii a persoanelor, cu toate ca mai este nevoie de transpozitie legislativa în vederea rezolvarii problemelor legate de recunoasterea reciproca, iar capacitatea administrativa trebuie consolidata în toate domeniile. S-au facut eforturi deosebite pentru facilitarea liberei circulatii a serviciilor, desi noul cadru institutional pentru supervizarea serviciilor financiare trebuie sa fie sprijinit. A continuat liberalizarea în domeniul liberei circulatii a capitalului, iar România s-a angajat sa respecte un calendar pentru desfiintarea controlului asupra schimburilor valutare, precum si a altor restrictii din calea miscarilor de capital. E nevoie de eforturi suplimentare în special pentru revizuirea cadrului legislativ din domeniul spalarii banilor. România si-a aliniat legislatia cu majoritatea acquis-ului din domeniul dreptului societatilor comerciale; cu toate acestea, nivelul pirateriei si falsificarilor ramâne o problema grava, ce necesita întarirea aplicarii si respectarii legii. În domeniul politicii concurentei, s-a înregistrat un oarecare progres în transpozitia acquis-ului, mai ales în domeniul anti-trust, dar este nevoie de o îmbunatatire a capacitatii României de a asigura respectarea legii, atât in privinta ajutoarelor de stat, cat si a regulilor anti-trust. Restructurarea sectorului siderurgic va trebui monitorizata îndeaproape.
România a înregistrat un progres constant în alinierea legislatiei cu privire la taxe si impozite; ajustari suplimentare sunt înca necesare, iar capacitatea de aplicare a legii si de monitorizare a aplicarii acesteia ramâne înca limitata. Cu toate ca armonizarea legislatiei din sectorul vamal s-a realizat în mare masura, sunt necesare atât o aliniere legislativa ulterioara. cât si eforturi de a reduce nivelul coruptiei din administratia vamala. Trebuie sa se continue eforturile de dezvoltare a sistemelor informationale ce permit schimbul electronic de date între România si Comisia Europeana. Pentru a dezvolta o politica industriala de succes si a promova dezvoltarea IMM-urilor sunt necesare eforturi pentru a simplifica si stabiliza mediul de afaceri.
Alinierea legislatiei cu privire la politica agricola a fost accelerata, progresele legislative nefiind acompaniate totusi de dezvoltarea structurilor administrative capabile sa aplice aceasta legislatie într-un mod eficient. Reformele structurale au fost introduse de curând si intr-un ritm lent. Activitatile de inspectie trebuie îmbunatatite în sectorul fitosanitar, dar cu o mai mare urgenta în sectorul veterinar. În domeniul pescuitului, România a adoptat cadrul legislativ necesar, dar au fost întârzieri în crearea structurilor administrative necesare.
În ceea ce priveste politica sociala si de ocupare a fortei de munca se remarca un progres, dar sunt înca necesare eforturi pentru transpunerea legislatiei in domenii cum ar fi legea muncii, egalitatea sanselor si siguranta si sanatatea la locul de munca.
Progresul cu privire la politica regionala a fost mai lent, iar România nu are înca o politica de coeziune clara si consolidata. S-a început lucrul pentru dezvoltarea capacitatii administrative, dar sunt necesare eforturi sustinute pentru elaborarea unor sisteme de administrare si punere în practica.
Progresul României in sectorul transportului a fost combinat: bun în ceea ce priveste transportul pe sosea si cale ferata, rezonabil in sectorul aviatic, dar limitat in cazul sigurantei maritime. Problemele cheie cu care se confrunta România se refera la înfiintarea de institutii capabile sa puna in aplicare legislatia de curând adoptata si la asigurarea finantarii necesare pentru investitiile majore cerute de acquis. În pofida progreselor facute pe linia alinierii legislative, exista înca multe probleme structurale ce trebuiesc rezolvate in sectorul energetic, precum si necesitatea de a consolida noile structuri operationale. Desi o mare parte din legislatia din domeniul protectiei mediului a fost transpusa, România nu are nici resursele administrative, nici pe cele financiare de a o pune în practica. Eforturile viitoare trebuie sa se concentreze mai putin pe alinierea legislativa, si mai mult pe dezvoltarea capacitatii de punere în practica si pe asigurarea resurselor necesare pentru investitiile din domeniu. Alinierea cu acquis-uI comunitar din domeniul protectiei consumatorului a continuat si structurile de punere in practica functioneaza - desi cooperarea inter-institutionala trebuie îmbunatatita.
Un progres constant s-a realizat in alinierea cu acquis-ul din domeniul telecomunicatiilor si de asemenea, s-au realizat progrese in pregatirea liberalizarii pietei comunicatiilor si postei. Eforturile viitoare trebuie sa se concentreze pe transformarea noii înfiintate administratii de reglementare într-un organism eficient si independent, si pe evaluarea implicatiilor economice ale punerii integrale în practica a acquis-ului din domeniul serviciilor universale.
România a început sa realizeze reforme structurale în domeniul justitiei si afacerilor interne, desi mai sunt multe de facut în ceea ce priveste aproximarea legislativa si, în special, consolidarea capacitatii administrative si judiciare. În ciuda recentelor reforme, incluzând adoptarea unui Plan de Actiune Schengen, eficienta fortelor de ordine este limitata, iar infrastructura referitoare la precum si modul de administrare al frontierelor trebuie îmbunatatite. Eforturi majore sunt necesare pentru a întari gradul de eficienta al sistemului judiciar.
În domeniul relatiilor externe, barierele comerciale au fost progresiv eliminate, iar România înregistreaza, în general, un grad înalt de aliniere cu acquis-ul comunitar.
S-au înregistrat progrese si în ceea ce priveste controlul financiar si sunt în curs de a fi introduse sisteme moderne de gestiune si control financiar. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja interesele financiare ale UE, capacitatea administrativa trebuie consolidata în continuare în ceea ce priveste controlul financiar intern public, iar independenta Curtii de Conturi trebuie sa fie garantata.
Capacitatea administratiei publice, pe ansamblu, de a pune în practica acquis-ul ramâne limitata si reprezinta o constrângere majora pentru pregatirile de aderare ale României. În timp ce unele segmente administrative sunt capabile sa functioneze în mod eficient, exista numeroase sectoare importante unde ineficienta administratiei reprezinta un motiv de îngrijorare serios. Motivele de preocupare depasesc domeniul adoptarii acquis-ului, referindu-se si Ia gestionarea asistentei financiare din partea UE. Aceasta problematica a început sa fie tratata de Guvern, care a anuntat un program major de reforma în domeniu. Însa, aceste reforme sunt înca în stadiul de proiect, ele urmând sa fie puse în practica în perioada urmatoare.
În cadrul negocierilor de aderare, au fost închise provizoriu 13 capitole. Angajamentele luate în cadrul procesului de negociere au în vedere aderarea în anul 2007 si sunt pe ansamblu îndeplinite.".