PRIMA PAGINA

Deschis capitolul "Agricultura"

 

Într-un comunicat de presã publicat pe site-ul guvernului, www.guv.ro, se aratã cã:

"România a deschis unul dintre cele mai dificile capitole de negociere : « Agricultura » la conferinta de aderare România-UE care a avut loc la Bruxelles, în data de 1 octombrie 2002. Delegatia României a fost condusa de catre Ministrul Integrarii Europene, dna. Hildegard Puwak si Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE. România a început negocierile pentru acest capitol, cu domeniile fitosanitar si sanitar-veterinar, la fel ca si alte state candidate.

« Începerea negocierilor pentru acest capitol cu domeniile fitosanitar si sanitar-veterinar marcheaza preluarea si aplicarea unei parti semnificative a acquis-ului comunitar în acest domeniu, iar acest lucru se va vedea în viata oamenilor, de zi cu zi. Standardele în materie de carne, lactate, vegetale vor fi mult mai riguroase, începând de la tipurile de seminte cultivate, pâna la modul de prelucrare a carnii sau a laptelui. Acest lucru va duce la o îmbunatatire a alimentatiei populatiei si, implicit, a calitatii vietii. Capitolul de negociere « Agricultura » este unul dintre cele mai complexe pentru toate statele candidate, inclusiv pentru România, care are o agricultura de mare potential, însa cu multe probleme. Asteptam reforma Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene pentru a putea structura mai clar liniile de dezvoltare a agriculturii românesti. Asa cum e formulata acum, propunerea de reforma a PAC este mai avantajoasa pentru România decât actuala Politica Agricola Comuna, desi pe termen scurt, vor exista unele dezavantaje rezultate din slaba competitivitate a agriculturii românesti. Masurile necesare pentru reformarea agriculturii românesti conform standardelor europene se orienteaza spre: finalizarea procesului de retrocedare a terenurilor si cel de privatizare a fostelor IAS-uri, sprijinirea crearii unei piete funciare, realizarea recensamântului general agricol, implementarea sistemului de identificare a parcelelor si de înregistrare a animalelor, stimularea asocierii, prin crearea asociatiilor/grupurilor de producatori (dat fiind faptul ca în UE subventiile se acorda doar pentru ferme), armonizarea standardelor de calitate si crearea unui sistem de control a calitatii si întarirea capacitatii administrative a Ministerului Agriculturii.”

Pâna în prezent, România a deschis 28 de capitole de negociere, dintre care a închis provizoriu, 13. Pâna la sfârsitul anului 2002, România doreste sa deschida provizoriu ultimele doua capitole: „Libera circulatie a serviciilor” si „Prevederi financiare si bugetare” si sa închida cel putin 4 capitole de negociere.

Sintetic, documentele transmise Consiliului UE (documentul de pozitie transmis în anul 2001 si documentele de informatii suplimentare, cuprinzând masurile luate de România în perioada decembrie 2001-septembrie 2002) contin mai multe informatii referitoare la domeniile fitosanitar si sanitar-veterinar :

Negocierile cu Uniunea Europeana la capitolul agricultura (domeniile fitosanitar si sanitar-veterinar)
Documentul de pozitie la Capitolul 7 – Agricultura a fost transmis Consiliului UE în luna decembrie 2001. La începutul lunii septembrie 2002, România a transmis Consiliului un alt document care contine informatii referitoare la progresele realizate de România în domeniul agriculturii. Prin documentul de pozitie, România solicita mai multe perioade de tranzitie, cuprinse între 3 si 8 ani, în diferite domenii: inventarierea plantatiilor viticole si organizarea unui registru comunitar al acestora, modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carnii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte, conformarea la cerintele comunitare cu privire la fermele de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut etc.

În ceea ce priveste sectorul sanitar-veterinar, documentul de pozitie analizeaza : cadrul institutional, sistemele de control pentru piata interna, identificarea si înregistrarea animalelor, finantarea activitatii de inspectie si control veterinar, controalele veterinare ale animalelor vii si produselor animale care intra în Comunitate din tari terte, cheltuieli în domeniul veterinar, masuri de control al bolilor la animale, notificarea bolilor si finantarea eradicarii, sanatatea animala, produse de origine animala, importuri din tari terte, protectia sanatatii publice, masuri comune, encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST), bunastarea animalelor, aspecte (zootehnice) privind cresterea animalelor.

Problematica privind sectorul fitosanitar se refera la : sanatatea plantelor, calitatea semintelor si materialului de reproducere, protectia noilor soiuri de plante, igiena plantelor si nutritia animalelor.

Perioade de tranzitie si alte solicitari pentru sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar:

1. România solicita o perioada de tranzitie de 3 ani pentru implementarea la nivel national a politicii de nevaccinare pentru pesta porcina clasica (Directiva Consiliului 80/217/CEE);

Motivatie:

Experienta tarilor care au trecut prin aceasta perioada de tranzitie de la vaccinare la nevaccinare, demonstreaza ca dupa 10 – 18 luni au aparut un numar impresionant de cazuri de pesta porcina clasica.

În conjunctura în care, în România 76% din efectivul de porcine se regaseste în exploatatii individuale (fiecare crescator detine in curte efective de porcine intre 1-5 animale) raspandite pe arii nedelimitate, circulatia virusului va crea mari dificultati de supraveghere, iar influenta pe care o are rezervorul salbatic de virus vehiculat de porcii mistreti reprezinta un permanent pericol de recontaminare. Pentru acest motiv, efectivele respective se vaccineaza în mod obligatoriu (conform unui program anual), deci este foarte dificil si periculos sa se renunte imediat la acesta forma de imunizare, fara o analiza de risc si o pregatire anticipata corespunzatoare a detinatorilor de animale si a legislatiei, pentru a crea posibilitatea punerii la punct a unor masuri rapide si eficiente în caz de necesitate. Avand in vedere faptul ca sistemul national de identificare si inregistrare a porcinelor va fi operational incepand cu anul 2006, va fi necesara o perioada de tranzitie de trei ani, suficienta pentru luarea tuturor masurilor de precautiune si trecerea graduala la politica de nevaccinare.

Incepand cu anul 2002, Romania are in vedere sistarea treptata a vaccinarii pentru pesta porcina clasica in anumite zone cu risc epidemiologic scazut.

Strategia in acest domeniu prevede ca in 2002 aceste zone sa reprezinte 15% din teritoriul national, in 2003 30%, in 2004 40%, in 2005 55%, in 2006 65%, 2007 75%, 2008 90%, umand ca in 2009 intreg efectivul de porcine din Romania sa nu mai fie vaccinat antipestos.

2. România solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la data de 31.12. 2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de taiere si procesare a carnii , în conformitate cu cerintele europene

3. România solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la data de 31.12. 2009, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui, precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte, în conformitate cu cerintele europene (Directiva 92/46/EC, Decizia 95/342/CEE);

Motivatie :

Majoritatea unitatilor de procesare de capacitate mica, pentru carne si produse lactate nu sunt conforme cerintelor legislatiei veterinare comunitare, si nu vor avea in totalitate capacitatea de a se restructura in vederea alinierii la aceste cerinte pana la data aderarii Romaniei la UE. In prezent peste 75% din aceste unitati se confrunta cu probleme deosebite de ordin constructiv, tehnologic, managerial.

Restructurarea unitatilor va avea ca prima etapa urmatoarele actiuni :

- identificarea si verificarea acestora in vederea monitorizarii problemelor cu care se confrunta;

- acordarea de termene in vederea atingerii standardelor comunitare;

- urmarirea in unitatile cu risc a corectarii deficientelor;

- limitarea razei in care aceste unitati valorifica produsele prin comercializare;

-stabilirea numarului unitatilor care nu corespund si a listei celor nominalzte sa fie cuprinse in planul de restructurare;

-inchiderea unitatilor care nu indeplinesc conditiile de functionare conform legislatiei UE;

Romania a elaborat in anul 2002 un Plan National de restructurare a acestor unitati care vor dovedi prin programele proprii ca sunt capabile inainte de data aderarii sa poata derula schimburi comerciale cu celelate State Membre. Celelalte unitati cuprinse in programul de restructurare si pentru care se va solicita perioada de tranzitie pana la 31.12.2009, vor fi nominalizate, in baza propunerilor Asociatiilor profesionale din industria procesatoare de alimente de origine animala. Planul va fi reactualizat anual incepand cu 01.01.2003, prin monitorizarea progreselor inregistrate de fiecare unitate in parte, pana la alinierea acestor unitati la prevederile legislatiei comunitare la finele perioadei de tranzitie (31.12.2009). Planurile de restructurare vor cuprinde strategia pentru fiecare unitate in parte.

De asemenea, va fi efectuata avizarea sanitara veterinara a Proiectelor care se vor derula prin Programul SAPARD incepand cu anul 2002 precum si a programelor de retehnologizare, includerea unitatilor in programe de asistenta tehnica si financiara interna si externa precum si instruirea personalului de supraveghere si lucrativ.

Fiecare proiect in parte va fi evaluat si vor fi avizate numai acelea care indeplinesc cerintele prevederilor comunitare.

Etapizarea acestor actiuni este necesara pentru a contracara impactul economic si social pe care l-ar produce intreruperea brusca a activitatii acestor unitati si ar crea o situatie de criza a industriei alimentare si comertului cu produse de origine animala.

Pentru realizarea conformitatii cu cerintele legislatiei UE, vor fi identificate resursele financiare pentru redresarea unitatilor care au sanse in acest sens, pana la finele perioadei de tranzitie (31.12.2009). In aceasta perioada, unitatile inscrise in lista cuprinsa in programul de restructurare nu vor avea dreptul sa exporte carne sau produse din carne in Statele Membre.

4. România solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pâna la data de 31.12.2009, pentru a obtine conformitatea la cerintele comunitare cu privire la fermele de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut;

Productia de lapte pentru care se solicita perioada de tranzitie va fi comercializata pe piata locala.

Motivatie:

În prezent, laptele crud destinat prelucrarii si consumului public se obtine din gospodariile populatiei diseminate in peste 284.661 ferme de bovine si bubaline si circa 898.409 ferme de ovine. In aceste ferme, exista un numer de 2-10 animale producatoare de lapte. Laptele crud obtinut din fermele mari si alte unitati organizate reprezinta maximun 20 % din cantitatea totala de lapte. In aceste conditii, gospodaria taraneasca nu are potential financiar pentru asigurarea si aplicarea masurilor care sa garanteze obtinerea de lapte la nivelul parametrilor de calitate impusi de legislatia UE.

In acest context, trebuie sa existe posibilitatea continuarii comercializarii pe piata , pe o perioada de 3 ani dupa aderare, a laptelui crud cu un continut de 400 000 germeni si 500 000 celule somatice per ml. fata de 100 000 germeni si respectiv 400 000 celule, cat prevede directiva comunitara.

Masura se va aplica atat vanzarilor directe, cat si produselor prelucrate pe baza de lapte.

Romania are in vedere elaborarea unui Plan National care sa cuprinda strategia dezvoltarii fermelor si centrelor de colectare a laptelui care vor fi capabile sa furnizeze unitatilor de procesare laptele materie prima la parametri de calitate prevazuti de legislatia comunitara.

Pe langa acestea, planul va cuprinde si detalierea aspectelor legate de modernizarea unor unitati de procesare a laptelui care vor fi capabile, la finele acestei perioade, sa fie conforme cu cerintele comunitare. Planul va fi elaborat la propunerea asociatiilor profesionale a fermierilor si procesatorilor si va fi reactualizat anual incepand cu data de 01.01.2003, pana la atingerea conformitatii cu legislatia UE la finele perioadei de tranzitie (31.12.2009).

Pentru corectarea situatiei, vor fi etapizate masurile care trebuie aplicate pentru fermele de animale de lapte, centrele de colectare, unitatile de procesare, precum si pentru stabilirea unor responsabilitati si sanctiuni pentru producatori in cazul nerespectarii obligatiilor ce le revin.

Unitatile procesatoare vor realiza sarje separate din laptele materie prima care corespunde fata de cel necorespunzator.

In aceste conditii, se apreciaza ca productia de lapte va fi conforma normelor comunitare in procent de aproximativ 65% pana la momentul aderarii.

Perioada de tranzitie solicitata pana la finele anului 2009 va permite ca in mod treptat pe masura alocarii de fonduri pentru dezvoltarea gospodariei taranesti si pentru crearea altor forme de crestere si exploatare a animalelor de lapte in ferme, asociatii si alte unitati, sa se poata aplica masuri unitare care sa asigure sisteme uniforme de obtinere si colectare a laptelui crud, precum si controlul calitatii igienice a acestuia la nivelul standardelor impuse de UE. In aceasta perioada, unitatile nu vor avea dreptul sa exporte lapte si produse lactate in Statele Membre.

5. Aplicarea pentru branzeturile traditionale tip Nasal, Bradet, Homorod, afumate etc. a prevederilor Deciziei 97/284/EC si Directivei 92/47/EEC privind regulile sanitare referitoare la conditiile de producere, caracteristicile produsului, modul de prezentare si comercializare.

Motivatie :

In Romania, in zona montana exista crescatori de animale (bovine, ovine, caprine) de la care colectarea laptelui materie prima pentru unitatile mari de procesare a laptelui este dificila.

Pe plan local, in zona montana, se asigura valorificarea laptelui materie prima prin producerea unor sortimente de branzeturi traditionale romanesti, fabricate in conditii de artizanat in unitati mici de procesare a laptelui. Unele sortimente sunt produse in conditii de microclimat specific zonei montane din Romania.

Din punct de vedere nutritiv, valoarea biologica, sarurile de calciu si continutul in vitamine sunt comparabile cu celelalte sortimente de produse lactate, la unele dintre sortimentele de branzeturi traditionale acesti parametri fiind superiori, avand in vedere utilizarea in fabricatie a laptelui integral si excluderea unor faze tehnologice care implica temperaturi inalte (fapt ce duce la scaderea continutului vitaminic).

De asemenea, in compozitia unor sortimente de branzeturi traditionale se gasesc si lactalbumine, fapt ce le confera acestora un grad ridicat de digestibilitate, o valoare calorica si nutritiva superioara. Continutul redus in grasime recomanda aceste branzeturi in diete hipolipidice, hipocalorice si hiperproteice, precum si in alimentatia copiilor si persoanelor in varsta.

Proprietatile microbiologice si toxicologice ce pot afecta sanatatea consumatorilor vor fi conforme cu prevederile legale.

Aceste unitati vor respecta cerintele sanitare veterinare de igiena, dar, dat fiind volumul productiei si capacitatile de procesare (marimea) a unitatilor, vor exista o serie de particularitati in fluxul tehnologic. Aceste particularitati se vor exprima prin unele caracteristici organoleptice ale produselor (gust, miros, aspect) precum si prin modul de ambalare si prezentare (expunere la vanzare). Aceste branzeturi se comercializeaza pe pietele locale. Pe piata nationala, in magazine specializate, se comercializeaza branzeturile care indeplinesc cerintele de ambalare, etichetare si inscriptionare, cu toate elementele de identificare si garantare a calitatii conform legislatiei nationale in vigoare, armonizata cu legislatia comunitara.

Aspecte semnificative

Prin documentul de pozitie pentru Capitolul 7 - Agricultura s-a stabilit calendarul de armonizare legislativa si pregatire institutionala pentru fiecare din domeniile acquis-ului comunitar, care permite realizarea convergentei politicii agricole românesti cu cerintele Politicii Agricole Comune.

Sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar se numara printre sectoarele agricole în care transpunerea legislatiei comunitare în cea româneasca este destul de avansata. Realizarile obtinute constau în elaborarea de norme sanitare veterinare aprobate prin ordine ale Ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, referitoare la activitatea în domeniul protectiei animalelor, bunei practici de laborator, identificarii animalelor, certificarii animalelor vii si produselor de origine animala, masurilor de supraveghere, profilaxie si combatere pentru unele boli transmisibile, etc.

De la începutul anului 2002 si pâna în prezent, au fost adoptate 6 Legi cadru, 15 Hotarâri de Guvern si aproximativ 70 Ordine ale ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor vizând transpunerea acquis-ului comunitar în legislatia nationala.

În documentul cu informatii suplimentare transmis Consiliului UE la începutul lunii septembrie 2002, sunt prezentate mai multe actiuni întreprinse de România în domeniul sanitar-veterinar si fitosanitar :

SECTORUL SANITAR VETERINAR
A fost constituit „Comitetul Veterinar de Integrare Europeana”, iar pâna la sfârsitul anului 2002, va fi adoptata noua lege sanitar veterinara, conform normelor Uniunii Europene. România a elaborat un proiect pentru conectarea inspectoratelor sanitar-veterinare la cele din Uniunea Europeana pentru controlul calitatii produselor prin intermediul retelelor de calculatoare.

S-au luat masuri pentru o mai buna identificare a fiecarui animal, conform normelor europene.

Pentru asigurarea finantarii inspectiilor si controalelor veterinare, s-a stabilit ca aceste activitati sa fie suportate de catre agenti economici, persoane fizice sau juridice.

Controalele veterinare ale animalelor vii si produselor animale care intra in Comunitate din tari terte, inclusiv inspectia la frontiera

A fost restructurata activitatea Inspectoratelor de Politie Sanitara Veterinara de Frontiera si s-a redus numarul acestora de la 17 la 15, iar numarul de puncte de trecere a frontierei a fost redus de la 44 la 27, pentru a se putea efectua un control mult mai eficient al produselor animale care sunt transportate prin aceste puncte. Au fost intocmite proiectele tip pentru construirea celor 8 puncte de inspectie veterinara de frontiera conform cerintelor UE, urmand a fi alocate sumele necesare demararii lucrarilor din bugetul pentru anul 2003. De asemenea, a fost elaborat un proiect tehnic pentru realizarea soft-ului specializat in transmiterea si receptionarea informatiilor necesare in monitorizarea importurilor de animale.

Masuri de control a bolilor la animale, notificarea bolilor si finantarea eradicarii

România a fost inclusa pe lista tarilor recunoscute oficial libere de bruceloza ovina, în urma aplicarii masurilor de supraveghere si diagnostic pentru aceasta boala.

În ceea ce priveste Encefalopatiile Spongiforme Bovine / ESB (boala vacii nebune), România poate exporta în continuare bovine vii si produse provenite de la bovine catre statele Uniunii Europene. Aceasta decizie a fost luata în urma unei evaluari efectuate in cursul anului 2001 de catre specialistii Comisiei Europene. Pentru supravegherea si diagnosticul de laborator al ESB s-a organizat o retea nationala de monitorizare si control formata din 16 laboratoare judetene, coordonata de Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, care efectueaza examene histopatologice la toate animalele moarte sau sacrificate in afara abatoarelor, in cazuri de urgenta. Supravegherea pentru ESB se efectueaza si la bubaline, cervideele din mediul silvatic si cele aflate in captivitate, moarte sau sacrificate. Ministerul Agriculturii a emis mai multe ordine si hotarâri pentru supravegherea acestei boli si a celor care pot contribui la raspândirea ei. Utilizarea fainurilor de carne de la orice specie este interzisa in administrarea hranei pentru rumegatoare, conform unui ordin al Ministrului agriculturii. Începând cu anul 2002, a fost limitat numarul abatoarelor care sacrifica bovine, s-au stabilit masurile pentru înlaturarea materialelor cu risc specific si au fost nominalizate abatoarele care sacrifica bovine. Au fost elaborate normele sanitare veterinare privind introducerea testelor rapide pentru diagnosticul encefalopatiei spongiforme bovine. S-a stabilit interzicerea utilizarii anumitor subproduse animale in furajarea animalelor, precum si alte masuri specifice pentru prevenirea aparitiei ESB, care vor intra în vigoare pâna în anul 2004.

Pentru o mai buna organizare a activitatii personalului sanitar-veterinar, s-au stabilit în anul 2001 conditiile în care pot fi angajati medicii veterinari si asistentii, precum si taxele percepute pentru activitatea lor. S-a stabilit ca agentii economici au obligatia sa suporte contravaloarea examenelor de laborator in cazul importului si exportului produselor de origine animala.

Pentru simplificarea formalitatilor administrative pentru functionarea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar, toate autorizatiile se emit la nivelul Biroului Unic de la Camera Judeteana de Comert si Industrie. La începutul anului 2002, au fost acreditate noi laboratoare nationale de referinta pentru analizele fizico-chimice, toxicologice si determinari de reziduuri din produsele alimentare de origine animala si furaje. De asemenea, au fost inventariate si monitorizate toate unitatile de colectare si prelucrare a laptelui si unitatile de taiere si prelucrare bovine, porcine si pasare. A fost limitat numarul unitatilor de taiere bovine in vederea indeplinirii conditiilor pentru efectuarea testelor de ESB si a conditiilor de indepartare a materialelor cu risc specific.

In baza legislatiei UE, toate conditiile tehnice si de igiena privind colectarea, transportul, procesarea si utilizarea deseurilor de origine animala vor fi armonizate pana la 31.12.2003, urmand ca implementarea acestora sa se realizeze pana la 31.12.2004. Romania va moderniza, pâna la data de 31.12.2006, 4 dintre unitatile de prelucrarea a acestor deseuri acestea, pentru a ajunge la standardele care sa asigure capacitatile necesare pentru procesarea deseurilor care reprezinta risc inalt. Fainurile proteice obtinute vor fi utilizate drept combustibil si incinerate in anumite fabrici de ciment, stabilite pentru acest scop.

Finantarea eradicarii (masuri compensatorii)

Sistemul de compensatii si despagubiri pentru pierderile implicate de anumite boli ale animalelor este reglementat prin Hotararea de Guvern nr. 614/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede plata despagubirilor la valoarea de piata a animalelor, preluând o parte din prevederile UE. Dupa moartea sau sacrificarea sanitara a animalelor, proprietarii primesc contravaloarea acestora in intregime de la bugetul de stat. Despagubirile pentru cazurile in care este necesara lichidarea urgenta a unor focare de boli transmisibile se acorda numai proprietarilor care si-au asigurat animalele prin sistemul de asigurari. Compensarile se vor acorda la valoarea de piata a animalului, care a murit sau a fost distrus din motive de politie sanitara veterinara. Vor fi prevazute in bugetul MAAP fonduri care sa acopere aceste despagubiri.

Bunastarea animalelor

S-au stabilit standardele minime pentru protectia gainilor ouatoare. Protectia animalelor utilizate în experimentari si alte scopuri stiintifice a fost reglementata prin preluarea legislatiei comunitare în domeniu. Autoritatea veterinara competenta centrala împreuna cu Ministerul Transporturilor si Locuintei a declansat actiunea privind evaluarea capacitatilor de transport utilizate pentru transportul intern si international a animalelor. Legea cadru pentru prevenirea cruzimii fata de animale si protectia acestora se afla in dezbaterea Comisiilor Parlamentare pentru Agricultura.


SECTORUL FITOSANITAR
Sanatatea plantelor – organisme daunatoare

In prezent, reteaua de control fitosanitar vamal cuprinde un numar de 20 Inspectorate de carantina fitosanitara vamale (ICFV), amplasate in principalele puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei, iar reteaua de control fitosanitar cuprinde un numar de 42 directii fitosanitare amplasate in fiecare judet.

Ministerul Agriculturii a elaborat mai multe ordine, hotarâri si legi privind înregistrarea producatorilor, depozitele colective, centrele de expediere, importurile de plante, calitatea semintelor si a materialului saditor, eliberarea pasaportului fitosanitar folosit pentru circulatia anumitor plante etc. Prevederile Directivelor Comisiei privind zonele protejate din Comunitate, vor fi adoptate de legislatia Romaniei, in momentul aderarii la Uniunea Europeana.

Pentru intarirea controlului fitosanitar la viitoarea granita externa a Uniunii Europene, s-a initiat un sistem informational pentru o mai buna comunicare infomatizata între inspectoratele de carantina fitosanitara vamala, Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara si Directia Fitosanitara din cadrul MAAP, iar în cursul anilor 2002 si 2003 se va constitui baza de date. În plus, au fost instruiti inspectorii fitosanitari vamali privind implementarea noii legislatii armonizate cu legislatia Uniunii Europene in domeniu.

Au fost infiintate doua laboratoare de testare virotica la cartoful pentru samanta (Brasov) si materialul de inmultire fructifer (Pitesti). A fost reacreditat Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor de catre ISTA. Pentru asigurarea calitatii semintelor, România beneficiaza de sprijinul expertilor olandezi, în cadrul unui program PHARE.

Pentru a se asigura sanatatea plantelor, Ministerul Agriculturii va elabora pâna la sfârsitul anului 2002, Ordinul privind interzicerea plasarii pe piata si utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar continand anumite substante active. De asemenea, vor fi transpuse prevederile comunitare referitoare la fixarea limitelor maxime de reziduuri de pesticide in si pe anumite plante si produse vegetale si plasarea pe piata a produselor de uz fitosanitar.

Acorduri internationale bilaterale în domeniul veterinar si fitosanitar
România are încheiate acorduri în domeniul veterinar cu aproape 50 de state, printre care si state membre ale Uniunii Europene. În domeniul fitosanitar, sunt încheiate 24 de acorduri cu state terte, inclusiv state ale UE, iar alte 15 conventii bilaterale sunt în curs de negociere.

Strategia României în domeniul fito-sanitar si sanitar-veterinar pentru perioada urmatoare:

În perioada 2002 – 2003 vor fi promovate si adoptate o serie de legi cadru care vor permite o mai rapida preluare a cerintelor comunitare în legislatia nationala secundara: Legea creditului agricol, Legea privind organizarea pietei tutunului brut pe principii comunitare, Legea privind producerea si comercializarea hameiului, Legea privind organizarea pietei produselor din floricultura - flori taiate proaspete si foliaj proaspat - pe principiile comunitare de piata, Legea plantelor medicinale si exploatarii lor durabile, etc. Acest set de acte normative va asigura organizarea structurala a sectorului agricol pe principii comunitare si vor permite aplicarea mecanismelor comunitare de piata.

Armonizarea legislativa în perioada de pre-aderare va fi finalizata în proportie de cca. 85% în 2004, legislatia veterinara urmând a fi transpusa în totalitate în 2003, implementarea fiind asigurata gradual, odata cu organizarea corespunzatoare a sistemelor veterinare de control si aliniere a unitatilor de procesare la standardele europene.

Pentru urgentarea procesului de transpunere a acquis-ului comunitar si finalizarea lui pâna la jumatatea anului 2003, Agentia Nationala Sanitara Veterinara (ANSV) a întocmit în luna august 2002 un “Program accelerat de transpunere a legislatiei veterinare comunitare în legislatia româneasca” care contine calendarul detaliat de transpunere, cu termene devansate în raport cu cele prevazute în Documentul de pozitie.

Pachetul legislativ vizând transpunerea acquis-ului comunitar va fi însotit, asa cum prevede „Strategia Dezvoltarii Agriculturii, Industriei Alimentare si Silviculturii”, de elaborarea unor programe de sustinere privind: combaterea si eradicarea bolilor transmisibile ale animalelor; alimentatia animalelor; identificarea si înregistrarea animalelor; inspectia si controalele veterinare la frontiere; produsele de uz veterinar.

Totodata, se are în vedere îmbunatatirea activitatii în sectorul zootehnic în principal prin: cresterea calitatii si sporirea numerica a efectivelor de animale, continuarea procesului de ameliorare genetica a raselor de animale, stimularea si sustinerea crescatorilor de animale pentru înfiintarea de exploatatii zootehnice eficiente.

De asemenea, se are în vedere: controlul fitosanitar vamal si la locul de producere, dotarea cu echipamente corespunzatoare, la nivelul standardelor internationale, a inspectoratelor de carantina fitosanitara vamala de la viitoarea granita a Uniunii Europene, întarirea controlului reziduurilor de pesticide în plante si produse vegetale si a controlului calitatii produselor de uz fitosanitar, cresterea eficientei serviciilor publice în cadrul unui proces de privatizare, concesionare si mandatare a unora dintre acestea, printre care si asistenta sanitar-veterinara si controlul produselor de origine animala, întarirea capacitatii administrative a administratiei veterinare centrale si a serviciilor veterinare prin strategii care vizeaza eficientizarea activitatii în domeniul veterinar si prin programe de instruire profesionala a tuturor specialistilor.

Prioritati
- Elaborarea unei politici agricole si de dezvoltare rurala în conformitate cu politicile agricole ale Uniunii Europene

- Dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative a Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si a institutiilor subordonate de a implementa Politica Agricola Comuna (PAC).

- Imprimarea unui ritm rapid procesului de implementare al acquis-ului comunitar, cu accent pe adoptarea standardelor comerciale si a standardelor de calitate, protectia sanatatii publice, crearea sistemului informational al pietei si controlului veterinar si fitosanitar la frontiera, dezvoltarea pietei agricole si întarirea asociatiilor de producatori;

- Luarea de masuri vizând urgentarea crearii si functionarii structurilor de baza specifice sectorului agricol. Trebuie avuta în vedere, cu precadere, înfiintarea urmatoarelor institutii:

¨ Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), institutie prin a carei functionare deplina România va putea beneficia la data aderarii de cea mai mare parte a subventiilor comunitare, respectiv de platile directe;

¨ Agentia de Plati si Interventie, organism care va gestiona fondurile comunitare destinate platilor directe si derularii masurilor de dezvoltare rurala prin intermediul FEOGA.

¨ Sistemul Informational Veterinar Integrat, vizând crearea bazelor de date pentru identificarea si înregistrarea animalelor, notificarea bolilor transmisibile ale animalelor (ADNS), crearea retelei computerizata veterinara ANIMO si retelei computerizata veterinara pentru controlul importurilor SHIFT;

- Finalizarea procesului de privatizare a fermelor de stat si de restituire a terenurilor agricole si forestiere, luându-se masuri de sprijinire a eficientei si capacitatii competitive a sectorului privat din agricultura;

- Pregatirea si efectuarea recensamântului agricol, începând cu luna decembrie 2002, conform calendarului aprobat prin H.G. nr. 920/1998 si H.G. nr. 704/2002. Rezultatele recensamântului vor constitui baza crearii Registrului exploatatiilor agricole, fapt care reprezinta o pre-conditie esentiala a definirii pozitiei României la acest capitol;

- Implementarea completa a sistemului national de identificare a animalelor.

Observatie:

1. Interesul nostru economic si în ceea ce priveste pregatirea pentru aderarea la UE este ca domeniul agricol – în cazul de fata sectorul veterinar si fitosanitar – sa fie acomodat cât mai repede legislatiei comunitare (acquis-ul comunitar) în asa fel încât agricultura sa contribuie substantial la PIB, la consumul intern, dar si la patrunderea profitabila pe piata UE

2. Vom reveni cu mai multe date, explicatii si comentarii."