Raportul de tarã privind România
Comisia
Europeanã a dat publicitãtii pe 9 octombrie 2002 raportul
pe 2002 privind progresele fãcute în procesul de aderare de
cãtre România. Din el - peste 150 de pagini - spicuim urmãtoarele:
- progresele pe care raportul le citeazã sunt bazate pe deciziile
care sunt efectiv luate, pe legislatia adoptatã, pe conventiile internationale
ratificate si pe mãsurile implementate. În principiu, legislatia
si mãsurile care sunt în diverse stadii în procesul legislativ
nu au fost luate în considerare;
- indicatorii recenti indicã faptul cã existã o îmbunãtãtire
stabilã a situatiei comertului. În 2001, România a exportat
în UE mãrfuri în valoare de 9,3 milioane euro (adicã
68% din totalul exporturilor românesti). Importurile din UE s-au cifrat
la 10,2 miliarde euro (adicã 57% din totalul importurilor românesti).
În 2001, principalele exporturi românesti cãtre piata
comunitarã au constat în: textile si îmbrãcãminte
(37%), masini si echipamente (15%), încãltãminte (12%),
produse din otel (9%). Principalele importuri au fost: masini si echipamente
(27%), textile si îmbrãcãminte (24%), echipament de
transport (10%), produse chimice (7%) si produse din otel (5%);
- pentru periaoda de referintã situatia politicã din România
a fost stabilã. Desi PSD si Partidul Umanist nu detin o majoritate
în nici una din Camerele Parlamentului, au reusit sã îsi
asigure majoritãti parlamentare confortabile prin colaborarea strânsã
cu alte partide - îndeosebi UDMR;
- Parlamentul si-a demonstrat capacitatea de a procesa o destul de mare
legislatie, totusi, îi lipseste încã o anumitã
abilitate în ajungerea la o cercetare eficace. În 2001, numãrul
de legi adoptate de Parlament a fost în crestere fatã de anii
anteriori. Aceastã crestere este rezultatul combinãrii mai
multor factori: revizuirea procedurilor parlamentare, precum si pozitia
puternicã a partidului de guvernare în ambele Camere. Acest
trend a continuat si în 2002. Utilizarea Ordonantelor de cãtre
executiv a dus la o scãdere a importantei Parlamentului în
procesul legislativ. Numãrul personalului de specialitate care ar
trebui sã ajute parlamentarii în munca legislativã este
destul de limitat, aceastã problemã este amplificatã
si de lipsa unei politici clare de carierã precum si a unei politici
de specializare a personalului existent. În ceea ce priveste transparenta,
informatiile despre procesul legislativ sunt disponibile si cele mai multe
proiecte de legi sunt publicate pe internet. Este totusi dificil de urmãrit
procesul de amendare a legilor. Publicul nu poate sã asiste la întâlnirile
comitetelor specializate fãrã consimtãmântul
anterior al acestora. În iunie 2002 Parlamentul a stabilit un comitet
pentru reforma constitutionalã. Aceastã reformã va
include mãsurile necesare pentru aderarea la UE precum si îmbunãtãtirea
functionãrii institutiilor de stat;
- Mai multe initiative au fost luate pentru a se îmbunãtãtii
activitatea executivului. Aceste reforme sunt de salutat, dar pentru moment
ele se aflã în fazele de început ale implementãrii
si, de aceea, impactul lor a fost limitat. Accelerarea acestui proces de
reformã ar trebui sã se constituie într-o prioritate.
Descentralizarea responsabilitãtilor cãtre reprezentantii
locali ai guvernului este într-un stadiu avansat. Faptul cã
se apeleazã în mod continuu la ordonante în procesul
legislativ este o cauzã de îngrijorare. La începutul
lui 2001, când a avut loc cea mai mare reorganizare a executivului
, un numãr de noi agentii guvernamentale a fost stabilit, dintre
acestea doar Consiliul National pentru Lupta împotriva Discriminãrii
este direct legat de implementarea acquis-ului comunitar. În perioada
2001-2002, majoritatea legislatiei care a trecut prin Parlament a constat
în ordonante ale guvernului, de urgentã sau ordinare. Acest
lucru rãmâne o cauzã de îngrijorare;
- dezvoltãri importante s-au înregistrat în reformarea
adiministratiei publice românesti. O realocare a resurselor umane
în interiorul administratiei centrale si o alocare corectã
a acestora în functie de ariile prioritare este absolut necesarã.
Coordonarea politicã dintre ministere s-a îmbunãtãtit.
Multe din decizii se iau fãrã a se urmã procedurile
interne normale si astfel se ajunge la o legislatie pregãtitã
în grabã;
- Ministerul Integrãrii Europene s-a dovedit capabil sã joace
rolul de coordonare pe care îl are atribuit, totusi functia sa de
a oferi opinii specializate pe proiectele de legi a rãmas limitatã;
- în ceea ce priveste demilitarizarea politiei au fost fãcute
progrese importante odatã cu intrarea în vigoare a Legii statutului
politistului, în august 2002;
- reforma sistemului judiciar a fost limitatã. Instantele sunt în
continuare supraaglomerate, Procurorul General are în continuare un
drept extins de a introduce apeluri extraordinare, iar combinatia între
lipsa resurselor si politica inadecvatã în domeniul resurselor
umane a dus o încordare severã a sistemului judiciar. Modul
cum Procurorul General utilizeazã apelurile extraordinare duce la
o contradictie cu Conventia Europeanã a Drepturilor Omului si submineazã
principiul stabilitãtii legale;
- coruptia rãmâne o problemã larg rãspânditã
si sistematicã în România. Ea în cele mai multe
cazuri rãmâne nerezolvatã în ciuda cadrului legal
destul de cuprinzãtor, aplicarea legii rãmâne slabã.
Noi structuri institutionale au fost create dar pentru moment nu sunt total
operationale. Nivelul ridicat al coruptiei submineazã dezvoltarea
economicã si erodeazã încrederea populatiei în
institutiile de stat. Nu au fost fãcute progrese în ajungerea
la o mai mare transparentã în ceea ce priveste finantarea partidelor;
- România continuã sã respecte drepturile omului;
- progresul fãcut de România în îmbunãtirea
drepturilor civile si politice a fost mixt. România a fãcut
mari progrese în ceea ce priveste reforma protectiei copilului, totusi
existã încã diferente în anumite regiuni în
implementarea acesteia;
- continuã sã existe rapoarte consistente si credibile privind
tratamentul degradant aplicat de politie, în particular atunci când
în cauzã sunt cetãteni apartinând minoritãtii
rrome;
- România rãmâne o tarã de origine si de tranzit
pentru traficul cu fiinte umane;
- conditiile din închisori continuã sã fie extrem de
rele;
- libertatea de expresie este garantatã prin Constitutie. Totusi
unele restrictii încã mai existã. Cu ajutorul unor motive
procedurale Consiliul Director al Societãtii Române de radiodifuziune
a fost înlocuit înainte de încheierea mandatului. Aceasta
si alte cazuri duc la concluzia cã existã un trend îngrijorãtor.
ProTV, cea mai mare televiziune privatã românã, este
greu îndatoratã la bugetul de stat si a apelat la autoritãti
pentru a se reprograma plata acestei datorii. Aceasta face ca acest canal
sã depindã de buna vointã a autoritãtiilor române;
- femeile rãmân putin reprezntate în viata politicã,
ele fiind doar 11% din deputati si 9% din senatori, iar în guvern
din 28 de portofolii femeile au 5;
- în ceea ce priveste tratamentul minoritãtilor s-a observat
dezvoltãri pozitive;
- în lumina celor de mai sus se poate spune cã în ceea
ce priveste criteriul politic România îl îndeplineste,
ea îndeplinind criteriile politice stabilite la Copenhaga. Totusi
România trebuie sã îmbunãtãteascã
procesul legislativ si de luare a deciziilor, în particular prin scãderea
numãrului ordonantelor;
- România a continuat sã facã progrese în drumul
spre o economie functionalã, iar perspectivele s-au îmbunãtãtit;
- în domeniul libertãtii de miscare a bunurilor s-au înregistrat
progrese. Nu au fost înregistrate progrese ale implementãrii
acquis-ului comunitar în domenii, precum cel al armelor de foc. Negocierile
la acest capitol continuã, România nu a cerut aici nici un
aranjament tranzitional;
- în domeniul libertãrii de miscare a persoanelor au fost fãcute
progrese limitate. Cadrul legislativ rãmâne inadecvat, dar
se aflã la stadiul în care existã fundatiile viitoarelor
dezvoltãri. Negocierile la acest capitol continuã, România
nu a cerut nici un aranjament tranzitional. România a fost de acord
cu aranjamentul tranzitional cerut de UE cu privire la libertatea de miscare
fortei de muncã. Astfel, restrictionarea libertãtii de miscare
a muncitorilor români vor fi aplicate dupã aderare minim 2
ani si maxim 7 ani;
- în ceea ce priveste liberatea de prestare a serviciilor România
a fãcut progrese semnificative, mai ales cu privire la dreptul de
stabilire al avocatiilor si în domeniul asigurãrilor si securitãtii
financiare. În sectorul bancar legislatia românã este
la un nivel ridicat de aliniere cu cea a UE. Negocierile la acest capitol
nu au fost încã deschise cu România;
- în domeniul libertãtii de miscare a capitalurilor au fost
fãcute progrese. Totusi unele din legile relative la acest sector
sunt ambigue. Desi încã mai existã anumite controale
si alte restrictii în domeniul schimbului precum si a miscãrii
capitalului. România s-a angajat ca la anumite termene sã le
înlãture. Negocierile la acest capitol continuã;
- în ceea ce priveste dreptul societãtilor comerciale au fost
fãcute unele progrese în ceea ce priveste regulile de contabilitate,
protectia drepturilor de proprietate intelectualã si industrialã
si legislatia sociatãtilor comerciale. Contrafacerile si produsele
piratate rãmân totusi o problemã în domeniul aplicãrii
drepturilor industriale si intelectuale. Negocierile la acest capitol au
fost închise provizoriu. România nu a cerut aranjamente tranzitionale
si a fost de acord cu o propunere UE cu privire la domeniul drepturilor
industriale în domeniul farmaceutic;
- în domeniul politicii concurentiale, România a fãcut
anumite progrese dar multe probleme administrative si de aplicare a legii
rãmân deschise. Negocierea la acest capitol continuã.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitional;
- în domeniul agriculturii, România a continuat sã facã
progrese cu transpunerea anumitor aspecte ale acquis-ului relativ la agriculturã.
Desi progrese au fost fãcute la nivelul cadrului legal acestea nu
s-au regãsit si la nivel administrativ. Restituirea terenurilor agricole
si forestiere se face într-un ritm scãzut;
- în ceea ce priveste pescuitul au fost fãcute unele progrese
dar si în acest caz progresele din domeniul legislatiei le-au depãsit
pe cele din domeniul implementãrii unor structuri administrative
care sã le punã în practicã. Negocierile la acest
capitol au fost închise provizoriu. România nu a cerut nici
un aranjament tranzitional;
- în domeniul transporturilor România a fãcut progrese
în implementarea acquis-ului în special în domeniul transportului
rutier. Institutiile responsabile pentru apele interioare si transportul
maritim se aflã în proces de restructurare pentru a li se creste
eficienta. Mecanismele institutionale si mijloacele bugetare pentru implementarea
acquis-ului în acest domeniu urmeazã sã fie dezvoltate.
Negocierile la acest capitol continuã;
- în ceea ce priveste taxele, România a fãcut unele progrese
mai ales în ceea ce priveste procesul de aliniere al TVA. Totusi aceste
progrese au un ritm lent. Negocierile la acest capitol continuã;
- în ceea ce priveste Uniunea Economicã si Monetarã
România a fãcut numai progrese limitate. Negocierile la acest
capitol au fost închise provizoriu. România nu a cerut aranjamente
tranzitionale;
- în domeniul statisticilor România a continuat sã facã
progrese, mai ales în ultimii 3 ani. Toate prevederile acquis-ului
sunt acum implementate. Negocierile la acest capitol au fost închise
provizoriu. România nu a cerut nici un aranjament tranzitional;
- în ceea ce priveste politica socialã si a fortei de muncã
au fost fãcute anumite progrese. S-a înregistrat un progres
legislativ ridicat mai ales în domeniul tratamentului egal al femeilor
si bãrbatilor, asistenta socialã si includerea socialã,
precum si nediscriminarea. Totusi mai sunt necesare si alte eforturi legislative,
precum si dezvoltarea mecanismelor institutionale si mijloacelor bugetare
pentru implementarea legislatiei. Negocierile la acest capitol au fost închise
provizoriu. România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- În domeniul energiei România a fãcut progrese în
pregãtirea pentru piata internã energeticã, în
special cu privire la nivelul deschiderii pietei, politicii preturilor si
restructurarea anumitor facilitãti. Totusi, progresele în implementarea
reformelor structurale cheie si îmbunãtãtirea capacitãtii
administrative au fost limitate. Negocierile la acest capitol continuã;
- în ceea ce priveste politica industrialã România a
fãcut progrese în dezvoltarea unei politici coerente. Progrese
substantiale au fost înregistrate în restructurarea sectorului
otelului. Au fost înregistrate progrese relativ lente în privatizare.
Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România
nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul Întreprinderilor mici si mijlocii România
a luat un numãr de initiative pentru sustinerea IMM-urilor iar importanta
lor în cadrul economiei nationale a crescut simtitor. Totusi, cadrul
legal si administrativ rãmâne dificil si restrictioneazã
dezvoltarea IMM-urilor. Negocierile la acest capitol au fost închise
provizoriu. România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul stiintei si cercetãrii, s-au fãcut unele
progrese. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul educatiei si pregãtirii au fost fãcute
progrese. Reforme au fost implementate în sectorul educatiei dar nivelul
scãzut de fonduri alocate de guvern limiteazã impactul reformelor.
Au fost înregistrate progrese la transpunerea în legislatiei
a acquis-ului dar mai este necesarã în continuare destulã
muncã. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în privinta telecomunicatiilor si tehnolgiilor informatiei au fost
fãcute progrese semnificative, în particular cu privire la
legislatia primarã. Negocierile la acest capitol sunt în curs.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul culturii si audio-vizualului au fost fãcute progrese
semnificative. Negocierile la acest capitol continuã. România
nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în privinta politicii regionale si a instrumentelor structurale
au fost fãcute progrese limitate în pregãtirea pentru
implementarea politicilor structurale. Negocierile la acest capitol continuã.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul mediului înconjurãtor România a adoptat
o mare parte din legislatia comunitarã dar nu a dezvoltat resursele
financiare si administrative necesare implementãrii. Aceasta înseamnã
cã România este încã departe de a fi în
concordantã cu acquis-ul comunitar. Negocierile la acest capitol
continuã;
- în ceea ce priveste protectia consumatorilor si a sãnãtãtii
România a continuat alinierea legislatiei într-un ritm stabil.
Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România
nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- privitor la cooperarea în domeniul justitiei si afacerilor interne
au fost fãcute progrese. Negocierile la acest capitol continuã.
România nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul uniunii vamale România a fãcut progrese
în alinierea legislatiei cu acquis-ul, desi s-au înregistrat
progrese mai mici în dezvoltarea capacitãtii administrative
de luptã împotriva coruptiei din administratia vamalã.
Negocierile la acest capitol continuã. România nu a cerut nici
un aranjament tranzitoriu;
- în ceea ce priveste relatiile externe, barierele care priveau comertul
au fost înlãturate progresiv si România a atins în
general un bun nivel de aliniare cu acquis-ul. Negocierile la acest capitol
au fost închise provizoriu. România nu a cerut nici un aranjament
tranzitoriu;
- în domeniul politicii externe si de securitate comunã, România
a continuat sã-si alinieze politica cu cea promovatã de UE.
Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România
nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în ceea ce priveste controlul financiar au fost fãcuti pasi
înainte. Negocierile la acest capitol continuã. România
nu a cerut nici un aranjament tranzitoriu;
- în domeniul prevederilor bugetare si financiare România a
fãcut progrese mai ales în domenii ca TVA si vamã. Negocierile
la acest capitol nu au fost încã deschise de România;
- România a fãcut progrese stabile în adoptarea acquis-ului.
Totusi, în multe arii au fost diferente majore între progresul
transpunerii legislatiei comunitare si abilitatea limitatã a administratiei
Româniai de a implementa si impune legislatia nou adoptatã.
Privind în general si luându-se în considerare data pe
care si-a fixat-o ca tintã pentru aderare România, progresele
au fost rezonabile, legislatia nationalã fiind aliniatã cu
cea comunitarã în multe domenii.
- România nu îndeplineste încã criteriul economic
si nici cel al asumãrii obligatiilor de membru.
