Sondaj de opinie
Conform unei stiri publicatã pe site-ul TVR, www.tvr.ro, se aratã cã:
"La începutul acestei luni, cota românilor care sprijina eforturile de integrare a României în Uniunea Europeana /UE/ si în Alianta Nord-Atlantica /NATO/ era de 88 la suta si, respectiv, 86 la suta. Cifrele sunt cuprinse în rezultatele unui sondaj efectuat de Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing /INSOMAR/ în rândul a 1.156 de persoane din 40 de judete ale tarii si din municipiul Bucuresti. Proportia celor care nu sprijina aceste eforturi este de 12 la suta pentru UE si 14 la suta pentru NATO. Solicitati sa se pronunte în privinta consecintelor pe care le vor resimti dupa integrarea României în cele doua organizatii, subiectii chestionati considera ca: vor avea avantaje si dezavantaje în egala masura - 73 la suta; vor avea numai de câstigat - 21 la suta; vor avea numai de pierdut - 5 la suta. În privinta efectelor intrarii României în NATO, 75,5 la suta asteapta avantaje si dezavantaje în egala masura, 18 la suta cred ca vor avea numai de câstigat, iar 6 la suta ca vor avea numai de pierdut. În privinta etapelor ce trebuie parcurse pentru integrarea totala în NATO, dupa momentul Praga - 2002, o cota de 33 la suta dintre subiecti se asteapta ca România sa devina membru cu drepturi depline în 2-3 ani, 26 la suta cred ca peste 4-5 ani, 24 la suta - peste mai mult de 5 ani, iar 17 la suta peste un an. Legat de o posibila ordine de prioritate pentru intrarea în NATO si UE, 28 la suta dintre cetatenii de peste 18 ani chestionati considera ca mai întâi trebuie sa se produca intrarea în UE, 23 la suta opteaza pentru prioritatea intrarii în NATO, 9 la suta sunt în favoarea unei intrari concomitente în ambele organizatii; pentru 17 la suta dintre subiecti nu are importanta ordinea, iar 22 la suta cred ca nu depinde de România ordinea în care se va intra în cele doua organizatii. Din inventarul de probleme pe care cetatenii români le asteapta a fi rezolvate odata cu intrarea României în NATO, pe primele locuri se sitUEaza: cresterea nivelului de trai - 70 la suta, crearea de noi locuri de munca - 59 la suta, îmbunatatirea imaginii României în lume - 54 la suta, eliminarea coruptiei - 52 la suta, cresterea fondurilor pentru modernizarea armatei - 44 la suta, reducerea criminalitatii - 41 la suta, cresterea ritmului de privatizare - 33 la suta etc. Timpul de asteptare pentru aparitia avantajelor acestei integrari este de 1-5 ani pentru 48 la suta dintre subiecti, de peste 5 ani pentru 30 la suta, de 6 luni - 1 an pentru 10 la suta, în timp ce 9 la suta cred ca ele nu vor aparea niciodata.
În privinta celor mai mari doua avantaje ale românilor dupa intrarea în NATO, cei mai multi /82 la suta/ considera a fi modernizarea armatei si cresterea securitatii nationale. Pe alte locuri se plaseaza îmbunatatirea imaginii României si relansarea sistemului economic etc. În contrapondere, cele mai mari dezavantaje ale românilor dupa intrarea în NATO sunt considerate urmatoarele: România va fi implicata în mai multe conflicte armate - 50 la suta; vor decide alte state în locul României - 37 la suta; va fi favorizata armata în dauna celorlalte sectoare socio-economice - 26 la suta; strainii vor cumpara economia nationala - 15 la suta si vor fi afectate cultura si traditiile românilor - 6 la suta. Cele mai mari doua avantaje ale românilor dupa intrarea în UE ar fi relansarea sectorului economic - pentru 97,8 la suta si îmbunatatirea imaginii României - 19,2 la suta. Pentru alti subiecti aceste avantaje se numesc: libera circulatie a persoanelor, scutirea de taxe vamale /10,2 la suta/, sprijin acordat de celelalte state /9 la suta/, eradicarea coruptiei /9 la suta/. La cele mai mari dezavantaje dupa intrarea în UE sunt enumerate: România va fi implicata în mai multe conflicte armate - 46 la suta, vor decide alte state în locul României - 30 la suta, va fi favorizata armata în dauna celorlalte sectoare socio-economice - 22 la suta, strainii vor cumpara economia nationala - 13 la suta si vor fi afectate cultura si traditiile românilor - 13 la suta. Întrebati cât de multa încredere au într-o serie de institutii nationale si internationale, cetatenii români au raspuns ca au multa si foarte multa încredere în: armata - 75 la suta, mass-media-radio - 70 la suta, mass-media-televiziuni - 69 la suta, Uniunea Europeana - 68 la suta, NATO - 65 la suta, mass-media-presa scrisa - 60 la suta, Consiliul Europei - 54 la suta, politia - 54 la suta. În sfârsit, încrederea în Guvernul României se cifreaza la 38 la suta, iar în Parlament la 32 la suta. Aceeasi întrebare privind încrederea în institutii, dar în contextul integrarii României în UE, prezinta procentaje identice cu cele de mai sus. În sfârsit, solicitati sa raspunda cât de interesati sunt de ceea ce se întâmpla în viata politica, cetatenii români au raspuns ca sunt destul de interesati - 33 la suta, foarte interesati - 12 la suta, nu prea interesati - 39 la suta si deloc interesati - 16 la suta."
