Anxietatea SUA fata de armata UE, tratata cu reuniuni NATO

 

Ambasadorii statelor NATO s-au reunit, incepand de luni, la Bruxelles pentru a discuta despre planurile de dezvoltare a capacitatilor militare ale Uniunii Europene, catalizate in aceste zile de dezbaterea privind adoptarea Constitutiei Europei unite. Organizata la cererea expresa a Statelor Unite, care afirma ca dimensiunea militara a UE ameninta Alianta Nord-Atlantica, reuniunea speciala de la Bruxelles avea ca scop declarat sa-i ofere informatii despre planurile europene ambasadorului american la NATO, insa unul dintre mobiluri este negocierea aspectelor de securitate si aparare ale viitoarei UE intre europenii din „vechea“ si „noua“ Europa, concomitent cu aplanarea anxietatii americane cu privire la subminarea NATO de catre dimensiunea miliara europena.
Dupa ce, saptamana trecuta, o intalnire similara a degenerat in dispute tensionate, atmosfera la discutiile de luni si marti a fost ceva mai linistita. Cu toate ca, pana ieri, nici un rezultat nu parea previzibil, purtatorul de cuvant al NATO, Jamie Shea, a tinut sa sublineze, dupa prima zi de discutii, ca atmosfera este foarte buna si ca toti reprezentantii celor 19 state au cazut de acord ca „nimeni nu vrea sa faca rau Aliantei“. „Cea mai rea situatie ar fi, sincer, daca nici una dintre parti nu ar vrea sa discute despre asta“, a mai adaugat Shea, incercand sa imbunatateasca perceptia publica despre discutiile de la Bruxelles. Dupa schimburile de replici care au sugerat o acutizare a divergentelor transatlantice, diplomatii de pe ambele maluri ale Atlanticului au incercat sa minimalizeze importanta reuniunii din capitala belgiana.
Intalnirea ambasadorilor NATO a fost solicitata, saptamana trecuta, de reprezentantul SUA, Nicholas Burns, care a semnalat ca Washingtonul este alarmat de ideea franco-germana de a infiinta un cartier general al viitoarelor forte europene, separat de structurile Aliantei. Neavand parghii pentru a influenta dezbaterile dintre membrii UE, Burns a solictiat ca cei 17 aliatii europeni din NATO, multi dintre ei membri ai UE, sa explice, la reuniunea speciala, ce se va intampla cu proiectul militar al UE. El a reamintit de criza aparuta in momentul cand Franta, Belgia si Germania, statele care sustin acum ideea cartierului general european, au refuzat, inaintea conflictului din Irak, sa voteze pentru acordarea de asistenta Turciei. Mai mult, Burns a deschis in presa britanica dezbaterea despre viitorul NATO dupa razboiul rece, afirmand ca Alianta are acum ca scop protejarea tututor membrilor ei, fie ei europeni sau nord-americani, de amenintarea terorismului international, oriunde in lume ar prinde forma acest fenomen. Declaratia cu privire la rostul Aliantei, facuta de Burns in presa britanica, a fost o incercare de revalorizare a importantei NATO in ochii publicului si implicit a Guvernului britanic. Statele Unite au devenit extrem de ingrijorate in privinta ideii apararii europene dupa ce Marea Britanie a semnalat o schimbare de pozitie fata de proiectul militar al UE, dupa summitul Chirac-Schröder-Blair de la Berlin. Londra, aliatul fidel al Washingtonului, a decis, o data cu reimprospatarea echipei de politica externa a premierului Blair, sa sprijine proiectul de aparare europeana, afirmand ca este de acord cu o intarire a puterii militare a UE care sa actioneze complementar Aliantei. Adoptand rolul delicat de mediator al divergentelor transatlantice, Marea Britanie spera sa ghideze dezbaterea din UE catre o solutie care sa protejeze si interesele Aliantei, nefiind de acord cu ideea franco-germana a cartierului general european si nici cu introducerea in Constitutia europeana a clauzei de aparare comuna, care ar dubla articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.

 

Sursa: Cotidianul