Conferinta de presa sustinuta de domnul Vasile Puscas

 

Pe site-ul guvernului, www.guv.ro, a fost publicat textul conferintei de presa sustinuta ieri (14 octombrie 2003) de domnul Vasile Puscas, Ministru-Delegat, Negociator-Sef cu UE. Considerand ca problemele dezbatute au un grad mare de interes prezentam mai jos acest text:

"Dl. Vasile Puscas
Buna ziua. Va propun astazi o scurta discutie despre subiectul care probabil va detine în continuare primordialitatea în dezbaterile de opinie. Ma refer la Legea de revizuire a Constitutiei, a Constitutiei României, bineînteles, si am propus pentru aceasta întâlnire o discutie referitoare la implicatiile din punctul de vedere al pregatirii României pentru aderarea la Uniunea Europeana, al amendamentelor, al modificarilor aduse Constitutiei. O sa va fac o scurta prezentare, ca sa lasam loc discutiei si o sa va prezentam si în scris câteva dintre punctele acestei discutii. Trei domenii majore intereseaza din punctul de vedere a aderarii la Uniunea Europeana.

Primul este acela al pregatirii cadrului legal-constitutional pentru aderarea la Uniunea Europeana. Chiar înainte de a veni aici mi s-a pus o întrebare din partea mass-media, daca aderarea se va produce cum am propus noi, în jurul datei de 2007 si nu va exista o modificare în jurul acestui segment. As vrea sa va spun ca, în momentul de fata, obiectivul nostru este sa finalizam negocierile în 2004, iar pentru finalizarea negocierilor sunt deja în angajamentele pe care le-am luat în relatia cu Uniunea Europeana prevazute câteva aspecte de modificare constitutionala si am sa vi le enumar foarte curând.

În al doilea rând, dupa momentul finalizarii negocierilor, procedural vine momentul elaborarii, negocierii si parafarii tratatului de aderare. Deci concluziile negocierilor vor fi prinse în tratatul de aderare, care va fi actul juridic pe baza caruia se va produce aderarea în momentul în care se va decide. Pentru a putea ajunge la momentul tratatului de aderare este cât se poate de clar ca întreg cadrul constitutional pentru aderarea României trebuia sa fie modificat. Sa va dau un exemplu. Unul dintre procesele clare interne ale aderarii este transferul competentelor dinspre institutii ale statului national catre institutiile comunitare, precum si transfer dinspre atributiile, competentele institutiilor comunitare spre institutiile nationale statale. Ori, pentru a putea face, sa zicem aceasta operatiune era nevoie de cadrul juridic. Constitutia din 1991 nu permitea. Constitutia care speram noi sa fie votata la sfârsitul acestei saptamâni pregateste acest moment, acest cadru. Îndeosebi este vorba de articolul 145, alineatul 1 si alineatul 2, dar nu as vrea sa intru neaparat în discutiile tehnice ale acestuia.

Din punctul de vedere al pregatirii, deci acesta este cadrul legal constitutional absolut necesar pentru finalizarea negocierilor si întocmirea si negocierea tratatului de aderare.

Din punctul de vedere al pregatirii pentru aderare proces în care suntem de mai multi ani as dori sa va spun ca exista în aceasta Constitutie sau în amendamentele la legea de revizuire a Constitutiei câteva prevederi esentiale referitoare la pregatire. Una dintre temele care au fost foarte frecvent discutate si probabil va mai fi este functionarea justitiei. Prin aceasta revizuire a Constitutiei se pregatesc elementele pentru reforma profunda a justitiei, asa cum a fost propusa ea si cum a trecut în faza aplicarii. Deci, daca vrem sa pregatim criteriile de aderare, atunci trebuie sa avem în vedere si aceasta modificare constitutionala. Tot la criteriile politice se vorbeste de modul cum functioneaza institutiile. Ati vazut ca una dintre temele centrale a fost care va fi statutul parlamentarului, cum vor functiona institutiile parlamentare, care va fi relatia dintre Guvern si Parlament, care va fi relatia dintre acestea si Curtea Constitutionala s.a.m.d.

Toata aceasta structura functionala a relatiei între institutii este prevazuta si pregateste tocmai momentul pe care noi îl numim acela al continuarii, dezvoltarii, modernizarii sistemului politic din România, absolut necesar, asa cum va spuneam, pentru evolutia noastra si pentru compatibilizarea noastra institutionala cu Uniunea Europeana. Si în fine, pentru ca sunt negociator si va vorbesc în aceasta calitate, as vrea sa va spun ca pe parcursul negocierilor a fost vorba de mai multe ori de Constitutia din 1991, deci de cadrul legal, si pentru a putea sa aplicam acquis-ul, pentru a putea sa aplicam legislatia comunitara, era absolut necesar sa facem modificari constitutionale, pentru ca pe baza acestora sa putem elabora o lege sau o legislatie proprie si apoi legislatia secundara. As putea sa va dau câteva cazuri referitoare la principalele capitole care au avut în vedere acest aspect. Chiar saptamâna trecuta, am avut o discutie referitoare la libera circulatie a persoanelor, la capitolul al doilea, iar aici este vorba de eliminarea tuturor discriminarilor de nationalitate. Este una dintre cerintele pietei muncii. Libera circulatie a persoanelor se refera în deosebi la piata muncii.

În aceasta amendare a Constitutiei se face referire la statutul cetatenilor din Uniunea Europeana si, conform legii organice care urmeaza dupa Constitutie, acestia vor avea dreptul sa participe la scrutinurile locale în cazurile specifice si sa aiba posibilitatea, în cazul în care sunt implicati în operatiuni economice, sociale sau de alta natura, sa-si îndeplineasca atributele de cetateni europeni pe teritoriul României în circumstantele de care va vorbeam.

Egalitatea între cetatenii Europei sau între cetatenii europeni presupunea si modificarea Constitutiei si în acelasi timp, dupa aceasta, asa cum va spuneam, vor urma alte legi care sa dezvolte principiul în cauza mergând pâna la acela al structurii si constituirii autoritatilor publice locale.

La capitolul al patrulea, îmi amintesc, chiar cu dumneavoastra am discutat, la capitolul al patrulea este vorba de libera circulatie a capitalului. România, din punctul de vedere al Constitutiei din 1991, s-a lovit la acest capitol de doua aspecte. Unu, în ceea ce priveste statutul proprietatii. Doi, când este vorba de institutia sau piata funciara la circulatia pamântului. Cetatenii, în interiorul Uniunii Europene au posibilitatea sa achizitioneze pamânt, conform principiului liberei circulatii a capitalurilor, dar Constitutia din 1991 la noi interzicea lucrul acesta, s-au propus asemenea modificari constitutionale, vor urma legile în sine, este vorba de articolul 41, alineatul 2, vor urma legile adecvate, si pâna la momentul aderarii sa putem sa cream întregul cadru pentru asa ceva.

Capitolul 11 – Uniunea Economica si Monetara, este un capitol finalizat, un capitol închis provizoriu, ca si capitolul al patrulea. Face parte din capitolele sau din negocierile referitoare la politica monetara. A trebuit sa facem angajamente în cea ce priveste si circulatia monetara, dar si cum se va raporta moneda noastra la moneda europeana.

La capitolul 21- Politica de dezvoltare regionala, capitol în curs de negociere, se prevede la legea de revizuire, la articolul 132, alineatul 2, litera g, ca aplicarea politicilor de dezvoltare regionala sa fie în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene. În felul acesta si discutiile despre regionalizare, despre regiuni si angajamentul nostru referitor la politica de dezvoltare regionala si fonduri structurale vor fi cât se poate de clare si vom putea sa înaintam la aceasta tema.

Capitolul 24 – Justitie si afaceri interne este iarasi un capitol care a fost afectat. Este în curs de negociere si printre angajamentele care trebuie sa le onoram din punctul de vedere al compatibilitatilor cu spatiul Schengen si cu spatiul Uniunii Europene este acela al respectarii conventiilor internationale. România trebuia sa adere la mai multe conventii internationale, mai ales în spectrul imigratiei, al extradarii si a altora, actuala revizuire a Constitutiei vine cu amendamentele necesare sa putem face pasii necesari mai departe.

Capitolul 28 - Controlul financiar, si acesta un capitol care se negociaza chiar acum, pe care speram sa-l finalizam cât mai curând, avea în discutie si am fost foarte frecvent interpelati în ceea ce priveste statutul institutiilor cu atributii principale în controlul financiar, exceptând sa spunem institutiile administrative, acelea legate de Ministerul Finantelor sau administratiile locale. În contextul revizuirii Constitutiei s-a reconfigurat si definirea independentei si a statutului Curtii de Conturi, institutia centrala cu atributii în acest domeniu de audit si a consilierilor care fac parte, sunt principalii actori ai controlului, ai exercitarii controlului. Ca atare, prin modificarile care se aduc la articolul 139, practic intram în totalitate în relatie cu principiile auditului si ale declaratiei de la Lima.

Capitolul 30 - Institutiile. Este un capitol finalizat, este un capitol închis. Aici este vorba de participarea cetatenilor europeni la institutiile si de reprezentare, si politice, si administrative, iar la articolul 35 se spune ca în momentul în care România devine membru al Uniunii Europene, cetatenii români au dreptul de a alege si de a fi alesi în Parlamentul European, necesar pentru a putea pregati în momentul respectiv. A fost absolut obligatoriu, absolut necesar sa avem în vedere si aceasta modificare.

Acestea sunt cele câteva aspecte pe care am vrut sa vi le spun, referitoare la cadrul legal, la pregatire si la negociere, la pregatirea pentru aderare si la negociere. Eu sunt multumit ca în cadrul discutiilor din Comisia de pregatire a proiectului de lege si în cadrul dezbaterilor din Senat si din Camera Deputatilor, practic, aceste masuri, aceste articole pe care le-am propus, au întrunit sustinerea tuturor partidelor participante la aceasta lucrare, la aceasta elaborare a amendamentelor la Constitutie.

Speram de aceea ca la sfârsitul acestei saptamâni cetatenii români sa înteleaga ca si din punctul de vedere constitutional, pregatirea pentru aderare este unul din domeniile centrale care în mod sigur va afecta statutul nostru în relatia cu Uniunea Europeana si speram noi ca asa cum procentul de sustinere a procesului de aderare continua sa fie ridicat, ultimul barometru de acum câteva zile indicau 80 la suta. De obicei ne miscam între 75 si 85 la suta. Aceasta sustinere a procesului sa se reflecte si în participarea la vot în 18 si 19 octombrie. Va multumesc si va stau la dispozitie.

Reporter
Sunt de la Evenimentul Zilei. Domnule ministru, au aparut unele semnale, au fost în presa cu privire la data aderarii în 2007, cum ca ar fi pusa în pericol. Cum percepeti asemenea avertismente?

Dl. Vasile Puscas
Da, va spuneam si dumneavoastra, Evenimentului Zilei, ca vom intra în campania electorala pentru Parlamentul European si sunt convins ca vor mai fi mult mai multe exprimari. Unele vor fi circumspecte, alte vor fi puternic sustinatoare, altele vor fi probabil concluzive sau vor avea recomandari. Intram într-o asemenea etapa. Ea este cu atât mai interesanta pentru noi cu cât anul 2004 va fi important pentru obiectivul ce ni l-am propus, acela de finalizare a negocierilor. As vrea sa va spun ca din punctul meu de vedere orice interventie trebuie luata în seama. Indiferent daca vine dinspre partea comunitara sau dinspre zona româneasca o luam în seama si o evaluam, o cântarim din perspectiva obiectivului nostru. Daca exista o atitudine circumspecta trebuie sa luam acele elemente care putem sa le îmbunatatim si care sa ne mentina în continuare pe cursul nostru pentru obiectivul 2007.

Reporter
Domnule ministru, cum comentati afirmatiile unor oficiali europeni care apreciaza posibilitatea amânarii datei aderarii României la Uniunea Europeana, la coruptie si ma refer aici la afirmatiile parlamentarului european Swoboda?

Dl. Vasile Puscas
În ceea ce priveste afirmatiile domnului Swoboda, as vrea sa va spun ca noi suntem determinati, am cântarit daca este vorba de reforma, de continuarea reformei, Guvernul român a demonstrat ca este determinat sa continue reforma. Vreau sa va spun, am avut acum câteva minute discutia la Comitetul Executiv pentru Integrare Europeana când l-am informat pe domnul prim-ministru si despre perceptiile de la Bruxelles si câteva capitale europene si determinarea noastra se mentine nu numai pe 2003, se mentine si pe 2004, de a continua reformele. Deci cursul acesta este obiectiv prins în multe parti. Trebuie sa o spunem foarte clar, chiar în angajamentele care ni le-am luat în negocieri si angajamentele luate în negocieri sunt practic relatia dintre România si Uniunea Europeana. Noi vom respecta în continuare aceasta relatie de credibilitate la Uniunea Europeana.

Reporter
Multumesc mult si o ultima întrebare. Un român stabilit în Elvetia a acuzat ca i s-ar fi cerut o spaga de 5 milioane de euro pentru realizarea unui proiect finantat din fondurile PHARE. A aparut în presa astazi. Credeti ca asemenea acuzatii pot leza imaginea României?

Dl. Vasile Puscas
Nu am detalii referitoare la subiectul acesta, dar daca a aparut în presa eu sper ca se va sesiza sau se va auto-sesiza si Corpul de Control al Guvernului. Nu, nu, deci nu contest, nu. Am vazut titlurile, dar vreau sa va asigur ca daca au aparut în presa sunt convins ca va fi investigata de punctul de contact care este Corpul de Control al Guvernului. Corpul de Control al Guvernului este punctul de contact al OLAF-ului.

Reporter
Dar ministerul dumneavoastra nu ia nici o masura în acest caz?

Dl. Vasile Puscas
Sunt actiunile de audit care în mod sigur vor fi verificate, dar eu nu sunt implicat în gestionarea acestor programe. Procedural va asigur ca vor fi luate imediat acele actiuni necesare pentru clarificare.

Reporter
În situatia în care se lucreaza acum la noua Constitutie europeana, exista posibilitatea ca în 2007 sa se produca o noua schimbare a Constitutiei României?

Dl. Vasile Puscas
Da, este un subiect care revine. Va multumesc ca l-ati ridicat. As dori sa va spun ca este o practica a statelor membre de la sfârsitul anilor 1940, de la începutul anilor 1950, ca, în momentul în care se produce o acumulare semnificativa de acquis comunitar, deci de legislatie care necesita modificari în formula constitutionala, se realizeaza aceasta modificare. Am sa va dau un exemplu din ultimul deceniu: dupa Maastricht, Tratatul de la Maastricht care a adus semnificative modificari în ceea ce priveste statutul Uniunii Europene si a statelor membre din Uniune, multe dintre state au modificat Constitutia, ma refer la statele membre. Dupa Nisa, deci dupa 8 ani, au aparut alte modificari de natura institutionala propuse prin Tratatul de la Nisa si s-au produs alte modificari constitutionale la nivelul statelor membre. Deci faptul ca si la noi, probabil, peste câtiva ani, 2007 sau dupa 2007 se va produce înca o modificare, mi se pare absolut normal. Daca ati accepta un punct de vedere strict personal, noi speram si continuu sa sustin asta, noi speram ca în 2007 sa intram în Uniunea Europeana, dar vreau sa va spun ca între 2007- 2010, Uniunea Europeana va cunoaste niste transformari extrem, extrem de importante, la care adaugam Constitutia europeana care speram sa fie agreata în cadrul acestei conferinte interguvernamentale din toamna, toate acestea vor constitui un pachet dupa aderare, în care noi vom analiza posibilitatea, oportunitatea altor modificari constitutionale.

Reporter
Care credeti ca va fi impactul scandalurilor interne, ma refer la scandalul Puwak, asupra integrarii României în 2007, considerând ca si declaratiile comisarulului Verheugen privind anul 2007. Cât de realista o considerati aceasta data pentru aderarea României la Uniunea Europeana?

Dl. Vasile Puscas
Da. Deci negocierea se petrece întotdeauna într-un context. Îmi amintesc, ca dumneavoastra, în împrejurari diferite, mi-ati pus întrebarea în 2001. Asa a fost sansa, sa negociem din 2001, ce sa-i facem? În 2001, contextul a fost determinat de 11 septembrie, în 2002 a fost determinat de TPI, apoi de Iraq s.a.m.d., toate acestea, sigur ca da, influenteaza cadrul, mediul în care se negociaza, dar tacticile de negociere întotdeauna au tinut cont de acestea. La fel, si evenimentele interne produc schimbari sau mutatii în mediul de negociere, favorabile sau mai putin favorabile. Spre exemplu, modul în care se gestioneaza reforma sau în care se gestioneaza modernizarea, constructia institutionala, inclusiv cea politica de la noi, managementul acesta societal, spus foarte generic. Recent, domnul prim-ministru a venit cu suplimentari în ceea ce priveste programul de masuri, în ceea ce priveste rigurozitatea si determinarea pentru combaterea coruptiei. Eu sunt absolut convins ca la noi se va lupta pentru eliminarea coruptiei. Nu as putea sa ma exprim nici la modul sociologic si nici macar antropologic cât este de extinsa coruptia în România si ce consecinte are. As vrea sa va spun doar ca, si din punctul de vedere a aplicarilor politice, dar si din punctul de vedere al eficientei masurilor economice, al reformelor economice, sociale avem interesul sa combatem coruptia, iar actiunile noastre sunt monitorizate de catre Comisia Europeana, sunt monitorizate de catre dumneavoastra, monitorizate de noi si speram sa fie tot mai eficiente. Va rog.

Reporter
Cum comentati situatia dnei Puwak?

Dl. Vasile Puscas
Cred ca sunt cea mai neindicata persoana sa va dau un asemenea raspuns. O parere strict personala, nu ma exprim, asta am învatat-o nu numai în relatia cu Uniunea Europeana, am învatat-o mai ales în mediul anglo- saxon, nu ma exprim niciodata asupra unui punct care este în ancheta în investigare. În nici un caz daca dna. Puwak este vinovata sau nevinovata nu pot eu sa ma exprim. Asta se vor exprima autoritatile abilitate. Comentariul meu va fi dupa ce se exprima autoritatile abilitate. Asta am vrut sa spun.

Reporter
Ce masuri va lua Guvernul în problema fondurilor PHARE de la Busteni?

Dl. Vasile Puscas
Deci v-am spus, nu sunt înca familiarizat cu subiectul acesta. Nici nu stiu amanuntele despre cazul de la Busteni. Dati-mi voie sa ma documentez. Colega de la Evenimentul Zilei ne-a spus ca este problema si a fondurilor PHARE. Chiar ma intereseaza si va asigur ca ma voi interesa.

Reporter
Dar va veti ocupa personal de aceasta problema?

Dl. Vasile Puscas
Nu, nu este domeniul meu. Deci sunt convins asa cum va spuneam ca punctul de contact se va sesiza, Ministerul Integrarii va investiga, deci va verifica audit-ul si celelalte elemente de identificare a subiectului.

Reporter
Au existat mai multe discutii în ultima perioada, conform carora actuala Constitutie prevede ca nu mai este necesar un referendum pentru noua ratificarea aderarii României la Uniunea Europeana. Este sau nu real acest lucru si de ce nu s-ar mai organiza un asemenea referendum?

Dl. Vasile Puscas
As vrea sa va spun urmatoarea chestiune: din punctul de vedere al dreptului, atât al dreptului intern, cât si al dreptului international, deci exista o Lege a Referendumului pentru cazurile care se considera necesare. Din punctul de vedere al procedurii si al documentelor prin care se realizeaza legal si juridic aderarea, ea se face prin ceea ce va numit Tratatul de aderare. Tratatul de aderare este un act international a carui ratificare este atributul Parlamentului. Deci nu putem sa negam atributul Parlamentului. Daca va fi un referendum de sustinere a Tratatului sau de aprobare a Tratatului, este greu sa va spun în momentul de fata, dar, Tratat fiind, este obligatoriu, repet, din punct de vedere legal sa fie ratificat de catre Parlament. Este un act juridic international.

Reporter
Deci nu va mai fi organizat un referendum privind aderarea României la UE?

Dl. Vasile Puscas
Da, eu n-am spus ca va fi un referendum. Deci noi avem legea referendumului, care putem s-o folosim daca este cazul. Pentru cadrul constitutional acesta este prevazut direct în Constitutie, dar exista o lege a referendumului care se spune pentru... nu pot sa citez acum din memorie, pentru evenimentul care se considera ca este de importanta majora si este bine sa existe consultarea populatiei se organizeaza referendum.

Reporter
Dar nu este obligatoriu.

Dl. Vasile Puscas
Nu este obligatoriu. Legea referendumului nu indica exact. Nici celelalte 10 state candidate nu au facut toate referendum. Dintre cele 10, stiti ca doua nici n-au facut referendum, nici nu vor face referendum. Unele au facut referendum, pentru ca aveau o anumita structura legala, altele pentru ca au vrut sa aiba un tip de legitimitate s.a.m.d. Nu stiu. În 2006, daca suntem aproape de data fixata pentru aderare, mi-ar placea sa avem referendum. Sa dea Dumnezeu sa traim sa discutam subiectul acesta. Repet, exista legea referendumului. Factorul constitutional, inclusiv Parlamentul, se poate exprima privind aceasta problema, dar cred ca este devreme sa tragem concluzii de aceasta natura. Repet, ceea ce este prevazut în Constitutie, nu face altceva decât sa sustina echilibrul puterilor în stat si, mai ales rolul pe care-l are Parlamentul, acela de a ratifica tratatele internationale. Înca o data, Tratatul este modalitatea prin care se produce acest act legal de aderare la Uniunea Europeana.

Va multumesc si va doresc o zi foarte buna. "