Franta si Germania ameninta tarile mici
Liderii celor 25 de state actuale si viitoare membre ale Uniunii Europene, plus cele trei invitate - Romania, Bulgaria si Turcia - au plecat ieri acasa, de la Roma, promitandu-si unul altuia sa continue dezbaterile asupra finalizarii noii ordini a Europei largite. Negocierile vor continua la nivel de ministri de Externe. Urmatoarea intrunire sub auspiciile presedintiei italiene a UE urmeaza sa se desfasoare tot la Roma, la sfarsitul lui noiembrie. Conventia a propus o reforma radicala a viitoarei Uniunii care, din mai 2004, se va mari cu 10 noi membri ridicand populatia UE la 450 de milioane. Italia, ca si reprezentantii statelor prezente, si-a propus sa finalizeze textul Constitutiei pana la sfarsitul anului acesta.
Principalele puteri europene, printre care, alaturi de Italia se numara, evident si Franta si Germania, sprijina proiectul initial al Constitutiei. Insa tarile mici se tem ca acestea vor mentine un control exagerat, propundand mai multe amendamente, printre care si mentinerea cate unui Comisar european pentru fiecare stat. Alaturi de acestea s-a raliat si Spania, care, prin vocea premierului Jose Maria Aznar, a afirmat ca actuala Conventie isi depaseste mandatul si ca nu este dispus "sa se predea" asa usor. Presedintele Frantei Jacques Chirac si cancelarul german Gerhard Schröder au avut o pozitie comuna amenintatoare. Ei au declarat la unison ca tarile "care vor bloca progresul Constitutiei ar putea suferi" atunci cand se va decide modul de folosire a fondurilor UE. Franta a cerut UE sa-si creeze o forta militara pentru a face operatiuni de mentinere a pacii in tari in situatii de conflict. Initiativa franceza propune ca model pentru aceasta forta europeana, "Jandarmeria" din Franta sau corpul de "Carabinieri" din Italia. In "Declaratia de la Roma", lansata la sfarsitul Conferintei Interguvernamentale, liderii europeni reafirma ca procesul integrarii reprezinta instrumentul pentru intarirea rolului international al UE.
Batalii sangeroase pe strazile Romei
In timp ce "alesii" Europei dezbatea linistiti si aseptizati problemele UE, afara, pe strazile Romei, s-au dus adevarate batalii intre anti-globalisti si fortele de ordine italiene. Batelor, sticlelor si pietrelor manifestantilor li s-a raspuns cu bastoane si gaze lacrimogene, politia romana dand dovada de o lipsa totala de retinere in a riposta extrem de dur. Mai multi demonstranti si doi politisti au fost raniti, sangele curgand pe fetele combatantilor, efectuandu-se 13 arestari.
Bataia de strada a reprezentat primul incident major dupa iulie 2001, cand, in urma summitului G8, un demonstrant a fost ucis de fortele de ordine iar alti zeci au fost spitalizati. La scurt timp dupa imprastierea anti-globalistilor a avut loc si marsul sindicatelor europene, sub solganul "Pentru o Europa Sociala. Acum". Din Romania a participat o delegatie a Blocului National Sindical.
Italia sprijina Romania
Primele propuneri de modificare a proiectului Constitutiei vor fi prezentate de Presedintia italiana a UE pe 14 octombrie, dupa cum a afirmat seful diplomatiei italiene Franco Frattini, dupa intrunirile la nivel de ministrii de Externe. Acesta s-a declarat dornic sa sprijine Romania pentru a inchide toate capitolele de negocieri pana la sfarsitul lui 2004 si a integra tara noastra in UE in 2007. Romania, care a participat la lucrarile conferintei in calitate de observator, a fost reprezentata de premierul Adrian Nastase si de ministrul de Externe Mircea Geoana. In conferinta de presa a acestora, cei doi au subliniat necesitatea ca Romania sa-si atinga obiectivul de aderare la UE in 2007. Adrian Nastase a avut si o intrevedere cu omologul sau italian, Silvio Berlusconi, cu care se afla in relatii apropiate. Printre obiective, in opinia premierului roman se afla: "Raportul de tara, finalizarea negocierilor si, de asemenea, rezolvarea succesiva a problemelor care tin de urmatoarele presedintii". "Este si interesul Romaniei sa incheiem cat mai repede Conferinta interguvernamentala, dorim evident ca anul viitor sa fie eliberata aceasta politica importanta, pentru ca UE, Comisia, sa se poata concentra asupra terminarii negocierilor cu noi si cu Bulgaria", declara ministrul roman de Externe, Mircea Geoana.
Sursa: Ziua
