Pensia fuge de europeni

 

Dind un nou inteles sintagmei “batrina Europa”, tari precum Franta, Germania si altele se confrunta cu o problema majora: milioanele de copii care au aparut intr-o explozie a natalitatii dupa cel de-al doilea razboi mondial se indreapta catre virsta pensionarii, dar guvernele nu pot acoperi astronomica nota de plata pentru uneori foarte generoasele pensii europene.
Pentru politicieni, spun expertii, alegerea este sumbra: reformarea rapida a sistemului de pensii sau confruntarea cu mari costuri economice, sociale si chiar politice.
“Cu cit astepti mai mult, cu atit mai dificil devine”, apreciaza Robert Holzman, economist austriac la Banca Mondiala. Esecul reformei va forta reduceri care ii “vor lovi pe cei care au capacitatea cea mai mica de a reactiona - cum sint batrinii si cei foarte batrini”. Astfel de avertismente aduc prea putina multumire puternicelor sindicate si populatiei europene ramase cu ideea ca statul trebuie sa contribuie amplu la sprijinirea virstnicilor. Cele trei mari sindicate ale Italiei au lansat apelul la o greva generala de patru ore, pe 24 octombrie, dupa ce premierul Silvio Berlusconi a declarat la televiziune, la o ora de maxima audienta, ca “statul nu va fi capabil sa plateasca pensii, iar pensionarii nu vor putea sa traiasca din pensii” fara o reforma in domeniu.
Luna trecuta, purtind lozinci de genul: “Luati mina de pe pensiile noastre!”, cel putin 25.000 de oameni au demonstrat in capitala elvetiana Berna, temindu-se ca guvernul va creste virsta minima de pensionare de la 65 la 67 de ani si va diminua pensiile. In iunie, reforma pensiilor a stat la baza celei mai mari greve postbelice din Austria, provocind greve sporadice in Franta, care au afectat indeosebi transportul si invatamintul. “Ce se intimpla in Austria nu se poate chema reforma. Oamenilor li se va refuza, pur si simplu, ceea ce li se cuvine. Trebuie sa ma confrunt cu faptul ca nu am bani sa platesc pentru nevoile mele de baza”, declara Peter Preisinger, 42 de ani, specialist in calculatoare, domiciliat in Viena. “Cred ca nu ma voi putea pensiona niciodata si toti prietenii mei sint, de asemenea, pesimisti”, spune el.

Planeta naste batrini

Imbatrinirea populatiei este un fenomen de amploare mondiala. Numarul persoanelor in virsta de cel putin 60 de ani - 606 milioane in 2000 - va atinge, in 2050, cuantumul de 1,9 miliarde, depasind pentru prima oara in istorie numarul de copii, potrivit unei estimari a Natiunilor Unite. Europa va fi in special afectata deoarece se numara printre regiunile care imbatrinesc primele si pentru ca pensiile sint adesea finantate de actuala generatie de muncitori. Astfel de scheme functionau bine cind populatia activa o depasea numeric cu mult pe cea retrasa. Dar nu mai este cazul. Dupa explozia postbelica, rata natalitatii a scazut. Rezultatul este ca, pina in 2040, in rindul celor 15 natiuni ale Uniunii Europene vor fi doar doi indivizi de virsta activa pentru fiecare pensionar, estimeaza Banca Mondiala, adica jumatate din actuala proportie de 4 la 1.
Pentru Statele Unite, care in general au o populatie mai tinara si o importanta forta de munca alcatuita din imigranti, cifrele sint ceva mai favorabile. Cita vreme aceasta tara va continua sa primeasca anual aproximativ un milion de imigranti, proportia lucratori/pensionari, acum de peste 5 la 1, va scadea in 2040 la sub 3 la 1, potrivit estimarilor Biroului Federal de Recensamint al SUA. Gratie progreselor medicinei si a stilului de viata mai sanatos, pensionarii traiesc mai mult si trag foloase mai mari decit in trecut. In anul 2000, UE cheltuia o mare parte din PIB - 12,5% - pentru plata pensiilor; mai mult in Italia (15%), Germania, Franta, Austria si Olanda (13%-14%), conform Eurostat. Expertii spun ca o parte a solutiei consta in a-i face pe europeni sa lucreze mai mult - o optiune adoptata sau propusa de mai multe guverne.

Pensia, aminata de sanatate

Actuala generatie de 65 de ani “este intr-o forma mai buna decit cineva care avea aceeasi virsta acum 30 sau 50 de ani”, a mai spus Holzman. “Trebuie sa te adaptezi la realitate, iar realitatea este grozava: traim mai mult”, a subliniat el. Guvernul austriac urmareste sa economiseasca miliarde prin decizia de a elimina pensionarile inainte de termen si de a stabili virsta de pensionare la 65 de ani pentru barbati, respectiv 60 de ani pentru femei. La rindul sau, cancelarul Gerhard Schroeder a opinat ca germanii trebuie sa lucreze mai mult timp.
El intentioneaza sa prezinte o propunere de reforma in aceasta toamna, urmind ca pe 18-19 octombrie sa discute planul in sedinta de guvern. In august, expertii consultati de guvernul de la Berlin au recomandat ridicarea virstei de pensionare de la 65, la 67 de ani pina in 2035. Multi germani se pensioneaza acum dupa virsta de 55 de ani, media fiind de 60 de ani.

 

Sursa: Evenimentul Zilei