Schroder, desemnat de UE sa tempereze disidenta Spaniei

 

Cancelarului german Gerhard Schroder pare sa-i fi fost incredintata misiunea aproape istorica de a convinge Spania sa reduca din avantul cu care se opune prevederilor proiectului constitutiei europene, ceea ce ar salva practic onoarea presedintiei italiene a UE, care si-a facut un titlu de glorie din semnarea in decembrie a tratatului constitutional. Un purtator de cuvant al guvernului de la Berlin a anuntat ieri o intalnire in capitala germana dintre cancelarul german si premierul spaniol, Jose Maria Aznar, o intalnire prezentata ca mai mult decat importanta, la care ar urma sa participe si ministrii de externe, ai justitiei si internelor. Agenda este dominata de Constitutia europeana, care pare sa dea grele batai de cap celor doua tabere conturate de-a lungul dezbaterilor. Discutiile cuprind si alte teme de moment din politica internationala, si anume politica de aparare, politica monetara si fiscala. Guvernul german a negat cu jumatate de gura faptul ca ar avea pe agenda vreun plan privind separarea de NATO a armatelor europene, dupa ce ziaristii britanici au facut cunoscut un document diplomatic trimis de la Berlin la Londra pe aceast tema. Cat priveste politica fiscala, Germania este si aici intr-o oarecare dificultate, nereusind sa se incadreze in rigorile politicii fiscale europene, care se pare ca sunt si ele supuse revizuirii, in spatele usilor inchise. Spania se situeaza de partea cealalta a baricadei fata de Germania si aliatele sale. Nu intamplator, Madridul nu face decat sa continue pozitia pe care a ales-o in problema irakiana, cand a sprijinit deschis SUA. Analistii spun ca interesele strategice ale Spaniei o forteaza practic sa mentina bunele relatii cu SUA, de vreme ce aceste interese, redesenate de premierul Jose Maria Aznar, tintesc direct spre America Latina.

Exista insa si o mare problema: Spania este una dintre membrele UE care se bucura de foarte multe fonduri cu care subventioneaza agricultura sa traditionala, iar Germania este cel mai mare contributor la bugetul UE. Cancelarul german a lasat, de altfel, saptamana trecuta, sa-i scape printre zambete un avertisment voalat legat de faptul ca atitudinea Spaniei ar putea pune Germania in situatia sa se mai gandeasca daca va mai aloca tot atatia bani la bugetul comun. In traducere libera, pozitia Spaniei ar putea afecta toate celelalte tari membre, dar in special pe cele 10 care vor adera oficial la UE anul viitor si care, cele mai multe dintre ele, i s-au alaturat pe tema Constitutiei europene si intarzie adoptarea ei.

In deschiderea noii reuniuni a ministrilor de externe de ieri pe tema aceleiasi Constitutii, fiecare dintre tabere parea sa isi mentina pozitia, ceea ce explica anuntul intalnirii germano-spaniole. Cum Roma pare sa isi fi asumat pe scena europeana rolul de mediator, presedintia italiana a venit, conform site-ului oficial, cu o propunere de compromis legata de presedintia UE, mai pe placul grupului condus de Spania. Anuntul nu a fost insa facut public, ceea ce indica mai mult o miscare tactica decat vointa reala a Italiei de a inclina balanta in favoarea nemultumitelor. Mai ales ca premierul Silvio Berlusconi a exclus compromisuri de fond.

Miscari subterane

Pe de alta parte, dar nu fara legatura cu pozitia Germaniei pe scena europeana, ministrii finantelor ai UE par sa fi cazut deja de acord pe o tema care ar reduce la tacere pe criticii economiei germane sau franceze din granitele Uniunii. Potrivit "Financial Times", responsabilii cu finantele de pe continent au semnat in urma cu o luna un acord secret prin care incearca sa se impuna la nivel decizional in fata comisiei europene. Miza ar fi legata tot de functionarea pactului de stabilitate a euro, care obliga la un maximum de 3% deficit bugetar, dar care a fost deja incalcat de Germania si Franta. Ei doresc, mai exact, sa le fie cerut avizul in cazuri de declansare a procedurilor de sanctionare a celor care se abat de la regula, dupa care sa intre in joc Comisia Europeana. Nu se stie exact cine a fost autorul ideii, dar miscarea este de natura sa complice negocierile, desi adoptarea ei ar anula din credibilitatea grupului condus de Spania, care cere inclusiv redesenarea structurii Comisiei Europene.

 

Sursa: Curentul