Spania si Polonia fac front comun impotriva proiectului Constitutiei europene
Spania si Polonia au anuntat ieri, intr-o declaratie comuna publicata la Madrid, ca "nu pot accepta" reformele institutionale prevazute de Conventia pentru viitorul Europei, pentru viitoarea Constitutie a UE, pentru ca acestea "distrug echilibrul fundamental dintre state". Declaratia, publicata dupa o intalnire a sefilor diplomatiilor din cele doua tari, Ana Palacio si Wlodzimierz Cimoszewicz, subliniaza ca "Polonia si Spania, ca si alte tari din Uniunea Europeana, nu pot accepta reforma sistemului de vot din cadrul Consiliului", pentru ca acesta "elimina practic echilibrul fundamental dintre state care a existat intotdeauna in cadrul Consiliului UE". Madridul si Varsovia se tem ca noul sistem de votare - deciziile vor fi adoptate, conform prevederilor noii Constitutii, prin majoritate calificata (sprijinul unei majoritati de state membre care sa totalizeze 60 la suta din populatia Uniunii) - va reduce "radical" puterea de decizie a tarilor mici si, in consecinta, "influenta majoritatii tarilor Uniunii". Spania si Polonia cer mentinerea voturilor pe tari, asa cum prevede tratatul de la Nisa din 2000. Mai mult, intr-un articol publicat ieri in Corriere della Sera, sub titlul "Noi, spaniolii, refuzam diktatele", Palacio ii ataca pe "cei care, cu o anumita aroganta, sustin ca proiectul reprezinta un consens al statelor din Uniune". Aceasta "strangere de randuri" are loc cu numai cateva zile inainte de debutul Conferintei interguvernamentale (CIG) de la Roma unde, incepand din 4 octombrie, membrii UE vor duce negocierile finale pentru adoptarea noii Constitutii europene.
Cehia se teme de "un deficit democratic" in Uniune
In timp ce Italia, tara care detine presedintia semestriala a Uniunii, s-a aliat cu Franta, pentru a cere mentinerea actualului proiect, realizat dupa negocieri indelungate de Conventia pentru viitorul Europei, tarile mai mici din UE, in frunte cu cele 10 aspirante care se vor alatura anul viitor Uniunii, incearca sa obtina modificarea proiectului. Saptamana trecuta, presedintele ceh Vaclav Klaus a declarat ca tara sa are o pozitie "foarte apropiata, chiar identica" cu cea a Poloniei. Varsovia si Praga vor "o Europa a natiunilor, nu un stat federal". "Vrem ca fiecare tara sa fie reprezentata de un comisar si ca numarul deputatilor nostri sa nu fie redus", a mai spus el. Conform viitoarei Constitutii, Comisia ar urma sa aiba doar 15 membri, in timp ce Uniunea va include 25 de tari, inainte de aderarea Romaniei si Bulgariei. Intr-un veritabil rechizitoriu al proiectului elaborat de Conventie, Klaus a declarat ca "democratia europeana va fi slabita, iar “deficitul democratic” de care sufera toate structurile supranationale se va adanci". De altfel, la inceputul lunii, Cehia a organizat discret o conferinta a tarilor mici, cu scopul de a forma un front comun inaintea CIG. Cele 15 state participante au acceptat sa ia proiectul de Constitutie ca o "baza de pornire", dar ca dezbaterile asupra unor puncte sensibile ale reformei institutionale ar trebui reluate.
Italia si Franta sprijina actualul proiect
Italia si Franta au facut in schimb un apel
la stabilirea, inainte de sfarsitul anului, a unui acord privind Constitutia,
exprimandu-si speranta ca acest acord va fi cat mai apropiat de proiectul
elaborat de Conventie. In opinia presedintelui italian Carlo Azeglio Ciampi,
documentul este "un text excelent ce reprezinta rezultatul unor acorduri
favorabile", opinie impartasita de omologul sau francez Jacques Chirac.
Proiectul elaborat de Conventie, sub conducerea fostului presedinte francez
Valery Giscard d'Estaing, se bucura de sprijinul celor sase state fondatoare
ale Uniunii - Germania, Franta, Italia, Belgia, Luxemburg si Olanda.
Franta si-a reinnoit ieri apelul la "moderatie" in cadrul Conferintei
Interguvernamentale, care debuteaza sambata, subliniind inca o data ca se
pronunta pentru "pastrarea echilibrului institutional" la care
a ajuns Conventia. "Ne temem ca, daca vor fi reluate dezbaterile, nu
vom reusi sa obtinem un text de Constitutie", arata ministrul pentru
afaceri europene, Noelle Lenoir.
"Maratonul" Constitutiei incepe sambata
Conferinta Interguvernamentala de la Roma se va deschide la 4 octombrie, cu o ceremonie solemna, dupa care ministrii de externe vor incepe o serie de negocieri - sunt prevazute opt sedinte in decurs de doua luni. Presedintia italiana a UE vrea ca membrii Uniunii sa ajunga la un consens inainte de summit-ul din decembrie de la Bruxelles, pentru a putea semna la inceputul anului viitor un nou "tratat de la Roma". Numerosi analisti se indoiesc insa ca este un obiectiv realizabil, pentru ca tarile mici, care vor modificari substantiale ale actualului proiect, nu par dispuse sa cedeze.
Sursa: Curierul National
